”Domnul a înviat! Să ne ridicăm ochii de la pământ, să îndepărtăm vălul amărăciunii și tristeții de pe ochii noștri și să ne deschidem la speranța lui Dumnezeu”: este îndemnul papei Francisc adresat la omilia solemnei celebrări a Vigiliei Pascale, sâmbătă, 16 aprilie 2022, în bazilica Sfântul Petru.
Celebrarea a început la ora Romei 19.30 și a fost prezidată de cardinalul Giovanni Battista Re, decanul Colegiului cardinalilor. Riturile sacre au cuprins Liturgia luminii, cu binecuvântarea focului nou în antreul bazilicii, Liturgia Cuvântului, cu mai multe lecturi din Sfânta Scriptură, Liturgia Botezului, în cadrul căreia papa a botezat șapte catehumeni adulți din diferite țări, și Liturgia Euharistică. Pontiful a participat la Vigilia Pascală rămânând șezut în fața altarului Mărturisirii, unde a urcat pentru a rosti omilia, iar mai târziu, a mers la izvorul baptismal pentru sacramentul botezului.
La începutul omiliei, papa a menționat frumusețea nopților înstelate, dar care acum, în contextul dramaticului război din Ucraina, ”sunt brăzdate de dâre luminoase de moarte”. În continuarea omiliei, papa a îndreptat atenția spre experiența femeilor care au mers la mormântul lui Isus în zorii dimineții: ”mai întâi află că mormântul este gol, apoi văd două persoane în haine strălucitoare, care le spun că Isus a înviat, și apoi aleargă repede să ducă vestea celorlalți discipoli (Lc 24,1-10). Cu alte cuvinte, aceste femei văd, ascultă și vestesc, trei acțiuni care ne ajută să intrăm în atmosfera potrivită a Paștelui.
Prima acțiune evidențiată de papa la omilie este faptul că femeile văd. ”Prima vestire a Învierii nu este încredințată unei formule de înțeles, ci unui gest de contemplat. Într-un cimitir, la un mormânt, unde totul ar trebui să fie în ordine și liniștit, femeile au găsit piatra de la mormânt rostogolită, iar când au intrat, nu au găsit trupul Domnului Isus (vv. 2-3). Paștele, așadar, începe răsturnând schemele noastre. Vine cu darul unei speranțe surprinzătoare. Dar nu e ușor să o primim. Uneori, trebuie să recunoaștem, în inima noastră această speranță nu găsește spațiu. Asemenea femeilor din Evanghelie, și în noi predomină întrebările și îndoielile, iar prima reacție în fața semnului neprevăzut este teama, fața plecată spre pământ (vv. 4-5). (...) În această noapte, Domnul vrea să ne dăruiască ochi diferiți, aprinși de speranța că teama, durerea și moartea nu vor avea ultimul cuvânt asupra noastră. (...) Dar Domnul a înviat! Să ne ridicăm privirea, să luăm vălul amărăciunii și tristeții de pe ochii noștri, să ne deschidem la speranța lui Dumnezeu”.
În al doilea rând, femeile ascultă. După ce au văzut mormântul gol, doi oameni în haine strălucitoare le-au spus: ”De ce-l căutați pe Cel viu printre cei morți? Nu e aici, a înviat” (vv. 5.-6). ”Ne face bine să ascultăm și să repetăm aceste cuvinte: Nu este aici! Ori de câte ori pretindem că am înțeles totul despre Dumnezeu, că îl putem încadra în schemele noastre, să repetăm pentru noi înșine: nu este aici! Ori de câte ori îl căutăm numai în emoția trecătoare sau în momentul necesității, pentru ca apoi să-l punem deoparte și să uităm de El în situațiile și alegerile concrete de fiecare zi, să repetăm: nu este aici! Și când ne gândim să-l închidem în cuvintele, formulele și obișnuințele noastre, dar uităm să-l căutăm în colțurile cele mai întunecoase ale viții, unde se plânge, se luptă, se suferă și se speră, să repetăm: nu e aici!”. (...) ”Un creștinism care îl caută pe Domnul printre relictele trecutului și îl închide în mormântul obișnuinței este un creștinism fără Paști. Dar Domnul a înviat! Să nu întârziem în jurul mormintelor, dar să mergem ca să-L descoperim pe El, Cel viu! Și să nu ne fie teamă să-L căutăm pe chipul fraților, în istoria celui care speră și a celui care visează, în durerea celui care plânge și a celui care suferă: acolo este Dumnezeu!”.
În fine, femeile vestesc. Ele vestesc bucuria Învierii. ”Paștele nu are loc pentru consolarea interioară a celui care plânge pentru moartea lui Isus, dar pentru a deschide larg inimile la vestea extraordinară a victoriei lui Dumnezeu asupra răului și a morții. De aceea, lumina Învierii nu vrea să întrețină femeile în extazul unei bucurii personale, nu suportă atitudini sedentare, dar generează discipoli misionari care se întorc de la mormânt (v. 9) și duc tuturor Evanghelia celui înviat”. (...) ”Ce frumoasă este o Biserică ce aleargă în acest fel pe drumurile lumii! Fără temeri, fără tacticisme și oportunisme, ci numai cu dorința de a duce tuturor bucuria Evangheliei!”.
”Frați și surori, speranța noastră se numește Isus. El a intrat în mormântul păcatului nostru, a ajuns în punctul cel mai îndepărtat în care ne pierdusem, a parcurs nodurile temerilor noastre, a purtat povara asupririlor noastre și, din abisurile cele mai întunecoase ale morții noastre, ne-a retrezit la viață și a transformat doliul nostru în dans. Să facem Paștele împreună cu Cristos! El este viu, continuă și astăzi să treacă, să transforme și să elibereze. Împreună cu El, răul nu mai are putere, falimentul nu ne poate împiedica să începem din nou, moartea devine o trecere pentru începutul unei vieți noi. Pentru că împreună cu Isus, Cel înviat, nicio noapte nu este infinită și chiar în întunericul cel mai mare strălucește steaua dimineții”.
La finalul omiliei, adresându-se în mod direct unei delegații din Ucraina care a luat parte la slujba Învierii din bazilica San Pietro, papa a adăugat liber: ”În acest întuneric în care trăiți voi, domnule primar, domnilor și doamnelor parlamentari, întunericul războiului, al cruzimii, noi toți ne rugăm, ne rugăm împreună cu voi și pentru voi în această noapte. Ne rugăm pentru atât de multe suferințe. Noi vă putem oferi numai compania și rugăciunea noastră ca să vă spunem: Curaj, vă însoțim! Dar ca să vă spunem realitatea cea mai mare care se celebrează astăzi: Christos voskres! [Christos a înviat!]”.
La Liturgia botezului, prezidată de cardinalul Re, papa Francisc a botezat catehumenii care au cerut sacramentele inițierii creștine. Este vorba de adulți, bărbați și femei, care provin din Albania, Cuba, Italia și Statele Unite ale Americii.
Duminică, 17 aprilie a.c., papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie în Piața San Pietro la ora Romei 10.00, iar la ora 12.00, de la balconul central al bazilicii, a adresat ”Urbi et Orbi” tradiționalul mesaj pascal, însoțit de binecuvântarea apostolică și darul indulgenței plenare.
