Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


8 - = 5
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Din istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică [16] Apariţiile Maicii Domnului de la Lourdes

 
Din istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică [16] Apariţiile Maicii Domnului de la Lourdes
  • 02 Dec 2021
  • 1792

În 1858 fetița de 14 ani Bernadette Soubirous a văzut în apropiere de Grotta Massabielle de lângă localitatea Lourdes din Franța o apariție sub forma unei femei îmbrăcate în alb care i s-a prezentat ca fiind „Neprihănita Zămislire”. Ulterior din grotă a ţâşnit apa unui izvor, iar într-una din apariţii Fecioara Maria i-a spus Bernadettei să transmită parohului cererea ei de a se construi în acel loc o biserică. Lourdes a devenit centru de pelerinaj catolic încă din 1858, iar pe baza miilor de mărturii izvorului din grotă i se acordă girul unor puteri miraculoase de tămăduire a bolilor. În 1862 aparițiile au fost recunoscute în mod oficial de episcopul de Tarbes și odată cu aceasta au început lucrările la sanctuar. În data de 8 decembrie 1933 Bernadette Soubrious este declarată sfântă iar corpul ei se află şi astăzi nedescompus în mănăstirea de la Nevers unde a murit în anul 1879.

În presa religioasă greco-catolică din perioada interbelică (Unirea, Unirea Poporului și Cultura Creștină de la Blaj; Cuvântul Adevărului de la Mănăstirea Baziliană de la Bixad etc.) se reproduc cronici şi informaţii despre Lourdes, despre numărul pelerinilor sau despre minunile petrecute acolo, despre celebrul medic francez convertit dr. Alexis Carrel, premiat în 1912 cu Premiul Nobel, care în urma unor observări şi experienţe la Lourdes a publicat ulterior în revista „The American” o frumoasă mărturisire: „Cred în vindecări miraculoase”, despre Biroul de vindecări – Bureau de constatations. Chiar şi în presa pentru popor se scrie despre arătările de la Lourdes, acest lucru dovedind că masele de credincioşi absorbeau informaţiile ce proveneau din apusul catolic. În gazeta „Unirea” de la Blaj din anul 1895 apare în traducere studiul lui dr. Johann Ackerl, Lourdes înaintea forului sciinţei. În 1908 apare în aceeași „Unirea” de la Blaj articolul scris de Victor Bojor (sub pseudonimul Dela Bistriţa), Jubileul de 50 ani al Apariţiunii Madonei de Lourdes. Mai târziu apare cartea lui Ioan Baciu, Isvorul Precestei sau Minunile dela Lourdes, Bistriţă, 1912, în care se istorisesc câteva cazuri de vindecare miraculoasă de la Lourdes. Viitorul episcop martir Vasile Aftenie, în articolul Oraşul Preacuratei, publicat în Calendarul dela Blaj pe anul 1931, vorbeşte despre oraşul Lourdes ca fiind „Mecca creştinilor din timpurile noastre. Precum alergau creştinii din timpul Mântuitorului la „scăldătoarea oilor”, ca să se vindece, aşa aleargă cu miile, cei de azi, să guste şi să se arunce în apa făcătoare de minuni dela Lourdes”, articol în care prezintă un istoric al arătărilor (apariţiilor), date despre sanctuar, pelerinaje şi procesiuni. În 1934, cu ocazia împlinirii a 75 ani de la apariţiile Fecioarei de la Lourdes şi cu ocazia canonizării Sf. Bernadeta, revista „Observatorul” a călugărilor asumpţionişti de la Beiuş apare cu numărul festiv 3-4 intitulat Sf. Bernadeta şi Lourdes -Omagiul rev. Observatorul, cuprinzând o mulţime de articole în legătură cu viaţa şi canonizarea sf. Bernadeta şi Lourdes: Apariţiile din Lourdes; Lourdes apologetic şi mistic; Oraşul Preacuratei şi frumuseţile lui; Lourdes şi romanul lui Zola; Parohul apariţiunilor etc., scrise de oameni marcanţi ai Bisericii Greco-Catolice.

Credincioşii din parohia Bărbătenii de Sus, Valea Jiului, jud. Hunedoara, au ridicat, în luna mai 1932, o grotă, asemănătoare celei de la Lourdes, închinată Născătoarei de Dumnezeu; grota a fost cumpărată din oraşul Lyon din Franţa, iar apoi a fost sfinţită de episcopul dr. Alexandru Nicolescu al Lugojului în data de 2 mai 1932.

Devoţiunea faţă de Fecioara de la Lourdes s-a manifestat şi prin organizarea de pelerinaje la respectivul sanctuar. În iulie 1930 se organizează o excursie-pelerinaj a elevelor absolvente ale Liceului greco-catolic din Beiuş care va trece şi pe la Lisieux şi Lourdes. Primul pelerinaj românesc mai amplu la Lourdes se organizează în data de 17-30 august 1933 şi va fi condus de prof. univ. pr. Gala Galaction şi poetul Dimitrie Nanu. În 1937 se organizează, cu binecuvântarea episcopului Valeriu Traian Frenţiu al Orăzii, un pelerinaj românesc la cele mai însemnate monumente istorice şi religioase din Franţa: Lyon, Ars, Paray le Monial, Nevers, Paris, Lisieux, Versailles-Trianon, Lourdes, Toulouse, Avignon, Marsilia, Coasta de Azur. În anul următor, Reuniunea Mariană a Femeilor Române Unite din Arhidieceza Blajului organizează un pelerinaj românesc la Lourdes în zilele de 7-28 august 1938, sub conducerea profesorului Ovidiu Hulea, directorul Liceului din Aiud, un devotat al Fecioarei de la Lourdes, care în 1930 i-a redat sănătatea sufletească.

Întâlnim în perioada interbelică menţiunea unei vindecări miraculoase în spaţiul greco-catolic românesc, prin mijlocirea Fecioarei de la Lourdes. Prin anul 1930, teologul Ioan Chezan, student la Academia Teologică Greco-Catolică din Cluj, s-a îmbolnăvit de tuberculoză osoasă, la piciorul drept. Toate încercările medicilor din Cluj s-au dovedit ineficiente. Boala se agrava. Atunci Ioan Chezan s-a hotărât să recurgă la ajutorul Preacuratei, în care avea mare încredere. Cu sprijinul episcopului dr. Iuliu Hossu al Clujului, în vara anului 1930 a plecat la Lourdes. Începând cu ziua de 1 august 1930 a făcut câteva băi în apa miraculoasă a vestitului izvor făcător de minuni. Spre marea sa bucurie, în ziua de 20 august a constatat că se simte bine, că este sănătos. Întors la Cluj, medicii au confirmat vindecarea sa deplină. După hirotonire, a fost numit paroh în Sâmboieni. Alungat din parohie de comunişti în 1948, s-a stabilit în Gherla, unde şi-a găsit un post de magazioner pe un şantier de construcţii. Venerabilul părinte, cucernic şi blajin, a nutrit mereu o mare devoţiune faţă de Maica Sfântă, la intervenţia căreia a beneficiat în tinereţe de o vindecare miraculoasă.

În concluzie, încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea apar în Biserica Greco-Catolică manifestări ale unei certe devoţiuni faţă de apariţiile Fecioarei de la Lourdes, exprimată mai ales prin diferite materiale publicate şi prin organizarea de pelerinaje în perioada interbelică și chiar cântece mariane despre apariţiile de la Lourdes, manifestări mai intense în zonele urbane. Astăzi, credincioșii greco-catolici se situează pe aceeași linie. Pr. Cristian Sabău de la Oradea a inițiat un proiect de traducere în limba română a cărților esențiale legate de aparițiile de la Lourdes în „Colecția Lourdes”. (Cf. Anton Rusal, Pietate și devoțiuni. Istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică din România (1918-1948). Vol. 1: Spiritualitatea laicală, Ed. Globe Edit, Beau Bassin, 2020).

 

Anton Rus, Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Blaj