Reuniunea Mariană din București a luat ființă la 21 noiembrie 1941, în sărbătoarea Intrării în Templu a Maicii Domnului, cu câteva decenii în urma constituirii asociațiilor similare din Ardeal. S-a înființat într-o perioadă grea pentru țară, având misiunea ca prin rugăciune şi acțiuni caritabile să amelioreze efectele grave ale războiului, resimțite cu precădere în Capitală.
Reuniunea Mariană din București şi-a stabilit sediul la reşedința părinților Asumpționişti, din strada Ştirbei Vodă nr.174. Prima președintă a asociației a fost domnișoara Maria (Mia) Angelin, cunoscută pentru mărturia sa creștină plină de fervoare în viața comunității capitalei.
Despre activitatea în ansamblu a Reuniunii Mariane din prima perioadă, până la interzicerea funcționării ei legale în 1948 şi continuarea activității în clandestinitate, nu ne-au rămas, din păcate, mărturii directe. Desigur, în perioada războiului şi imediat după aceasta a prevalat activitatea caritativă, iar în perioada comunistă cea de apostolat.
Despre Maria Angelin se cunosc unele aspecte ale apostolatului său individual. Astfel, ca profesoară particulară de pian, îmbina lecțiile de pian cu lecții de catehism. Totodată, urmărea dacă sunt copii nebotezați şi soți necununați, pentru a-i capacita să primească aceste sfinte sacramente. De asemenea, la biserica romano-catolică Sfântă Elena, îl ajuta pe părintele paroh la pregătirea copiilor pentru prima sfântă împărtășanie.
După legalizarea Bisericii Greco-Catolice şi reorganizarea parohiilor din București, la inițiativa vicarului, părintele Augustin Ciungan (pe atunci Bucureştiul era Vicariat al Arhiepiscopiei greco-catolice de Alba-Iulia şi Făgăraș) a fost reînființată Reuniunea Mariană din București. Recepția festivă a avut loc la 25 martie 1993, în ziua Bunei-Vestiri, astfel că Reuniunea Mariană a primit numele acestei sărbători. Ceremonia primirii solemne a fost condusă de viitorul episcop Virgil Bercea, venit special de la Blaj cu această ocazie, și s-a desfășurat conform vechiului statut. La sfârșitul ceremoniei, cei 137 de membri ai Reuniunii Mariane au primit medaliile şi diplomele mariane.
Totodată, s-a stabilit ca întrunirile Reuniunii Mariane să aibă loc lunar, în prima vineri, la biserica Maica Domnului din strada Sirenelor nr.39, sediul asociației şi, pe atunci, sediu al Vicariatului de București. De asemenea, la propunerea părintelui Augustin Ciungan, numit asistent spiritual al Reuniunii Mariane „Buna Vestire” din București, Prof. Univ. Lucian Turdeanu a fost ales preşedinte al acestei asociații religioase. Ulterior, a fost realizat un steag al Reuniunii Mariane, de către Raluca Bilțiu şi Maria Turdeanu.
După trecerea la Domnul a părintelui Augustin Ciungan, Preasfințitul episcop Mihai Frățilă a însărcinat cu asistența spirituală a Reuniunii Mariane pe părintele Constantin Oltean, parohul bisericii Maica Domnului. Întrunirile lunare au continuat la această biserică, însă în prima sâmbătă a lunii, cu recitarea rozariului meditat (misterele de bucurie şi ultimele două decade din misterele de mărire), cântece mariane şi sfânta Liturghie.
Activitatea Reuniunii Mariane din București are ca obiective principale: rugăciunea, apostolatul (religios, cultural, ecumenic şi îndeosebi caritativ), participarea la diferitele activități organizate în cadrul Bisericii (conferințe, diferite comemorări, pelerinaje etc). Un devotament cu totul special în activitățile asociației îl mărturisește cu devotament preoteasa Livia Oțoiu.
Un eveniment important l-a constituit înființarea Episcopiei greco-catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de București (la 29 mai 2014). Aceasta a condus la revigorarea activității asociațiilor laice, deci şi a Reuniunii Mariane şi la participarea sa mai activă pe plan național şi local. Astfel, a fost organizată Întâlnirea națională a Reuniunilor Marianeeparhiale între 29 septembrie și 1 octombrie 2016, din partea episcopiei. Cum Maica Preacurată așteaptă fidelitatea noastră față de voia lui Isus, sperăm ca acest suflu nou – confirmat și de bucuria beatificării celor șapte episcopi martiri – să ne fie călăuză în continuare, după exemplul înaintașilor, la îndeplinirea cât mai rodnică a misiunii marianiste.
Lucian Turdeanu