(Duminica Vindecării celor doi îndrăciți din Gadara)
Dumnezeu ne invită încontinuu să rămânem lângă El, să ascultăm vocea Lui, să credem iubirii Sale. Unii, la fel ca sutașul de duminica trecută, intră pe această cale a încrederii și văd minunile Domnului, experimentând puterea nemărginită a credinței. Alții, precum Adam și Eva și din păcate mulți alții după ei ascultă mai degrabă vocea șarpelui, manifestându-și astfel neîncrederea față de cuvântul lui Dumnezeu. Experimentează și ei, la rândul lor puterea celuilalt stăpân, o putere ce rodește, durere, întristare, suferință și în cele din urmă moartea.
Deși avem această misterioasă libertate dăruită de Creator, ce poate merge până la a-i întoarce spatele, fiecare ne asumăm rodul alegerilor noastre. În Vechiul Testament Dumnezeu exprimă astfel imensa responsabilitate a omului: “Ca martori înaintea voastră iau astăzi cerul şi pământul: viaţă şi moarte ti-am pus eu astăzi înainte, binecuvântare şi blestem. Alege viaţa ca să trăieşti tu şi urmaşii tăi. Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, să asculţi glasul Lui şi să te lipeşti de El; căci în aceasta este viaţa ta şi lungimea zilelor tale…" Dacă în figura sutașului de duminica trecută am contemplat puterea dătătoare de viață a acestei promisiuni, astăzi vedem ce înseamnă să nu-l ai pe Dumnezeu ca Domn. În cei doi îndrăciți puterea morții se manifestă pe deplin. Sunt oameni aflați în stăpânirea șarpelui, a stăpânitorului acestei lumi și tot ceea ce găsim sunt mormintele, teroarea, goliciunea.
Isus ne avertizează că nu putem sluji la doi stăpâni și ne invită să alegem. Citind evanghelia putem să facem alegerea noastră în cunoștință de cauză, deoarece Cuvântului lui Dumnezeu luminează realitatea concretă a vieții, alungând confuzia și întunericul. Lumea stăpânită de prințul întunericului ne arată doar glazura de plăceri, de bucurii facile și de păcate dulci tipice banchetului său. Dincolo de acest adevărat screen-saver însă, realitatea cruntă descrisă de evanghelia de astăzi pândește la cotiturile vieții, ca o malefică pânză de păianjen în care picăturile ce blocheză prada par adevărate picături de rouă, ispitind vietățile insetate.
Cuvântul lui Dumnezeu ne vindecă de miopia spirituală. Vedem astfel pe de o parte un sutaș ce își alege Stăpânul și casa, primind rodul vieții. De cealaltă, doi slujitori, cu morminte drept casă, rodind frică și moarte. Noi ce alegem?
PS Claudiu
Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla
Ev Mt 8,28-9,1
Trecând Isus dincolo, în ţinutul Gadarenilor, L-au întâmpinat doi demonizaţi, care ieşeau din morminte, foarte cumpliţi, încât nimeni nu putea să treacă pe calea aceea.Şi iată, au început să strige şi să zică: Ce ai Tu cu noi, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti? Departe de ei era o turmă mare de porci, păscând. Iar demonii Îl rugau, zicând: Dacă ne scoţi afară, trimite-ne în turma de porci. Şi El le-a zis: Duceţi-vă. Iar ei, ieşind, s-au dus în turma de porci. Şi iată, toată turma s-a aruncat de pe ţărm în mare şi a pierit în apă. Iar păzitorii au fugit şi, ducându-se în cetate, au spus toate cele întâmplate cu demonizaţii. Şi iată toată cetatea a ieşit în întâmpinarea lui Isus şi, văzându-L, L-au rugat să treacă din hotarele lor. Intrând în corabie, Isus a trecut şi a venit în cetatea Sa.
