Din istoria vieții spirituale în Biserica Greco-Catolică [8] Asociația Religioasă Apostolatul Rugăciunii

Apostolatul Rugăciunii este o asociație a credincioșilor catolici care are scopul de a promova cultul Preasfintei Inimi a lui Isus. Această mișcare spirituală este legată de numele preotului iezuit François-Xavier Gautrelet. A fost întemeiată la 3 decembrie 1844 în sătuleţul Vals, dieceza Puy (Franţa), între zidurile unui Colegiu francez al Societăţii lui Isus. La început totul s-a redus la o sugestie a numitului duhovnic pentru călugării de sub conducerea lui: să se pregătească în vederea apostoliei ce îi aşteaptă prin aceea că jertfesc fiecare lucrare a lor, mai mică sau mai mare, Preasfintei Inimi pentru întoarcerea necredincioşilor şi interesele Bisericii. Pe mici hârtiuţe tipărite, ridicate la alegere, stătea intenţia la care respectivul avea să se roage şi să muncească o perioadă fixată. Ideea era şi aceea de a suplini imposibilitatea tinerilor clerici de a se deplasa în misiuni dincolo de ocean prin rugăciuni pentru mântuirea păgânilor. Astfel, clericii în fiecare dimineaţă îşi închinau gândurile, cuvintele şi faptele în cinstea Preasfintei Inimi a Mântuitorului. Ideea a câştigat în curând aprobarea episcopului eparhiot, apoi pe aceea a Papei Pius IX, şi primește statute provizorii. Leon XIII îi acordă statute noi şi definitive. Papii o înzestrează cu indulgenţe. În 1884 erau deja peste 12 milioane membri. Conducerea asociației s-a stabilit la Roma, unde era un director general. În 1936 numărul celor care fac parte din această organizaţie e de mai multe zeci de milioane. În ziua când a murit pr. Gautrelet, duminică 5 ianuarie 1936, în Vatican erau o mulţime de copii şi copiliţe în mijlocul unei mulţimi de bărbaţi şi femei, toţi membrii ai asociaţiei evlavioase „Apostolatul Rugăciunii”, prezentând Vicarului Domnului, drept omagiu filial, din partea lor şi a celorlalţi membri din Italia, un nepreţuit „Tesoro Spirituale”: 1.439.347 participări la Sf. Liturghii, 596.457 împărtăşanii, 951.909 vizite la Isus Euharisticul, 5.074.880 rugăciuni, 1.439.331 fapte bune, 1.353.799 jertfe de bunăvoie. Total: 10.855.723 fapte meritorii („Unirea”, Blaj, nr. 3, 1936, p. 1).

Rugăciunea zilnică a membrilor Apostolatului Rugăciunii este aceasta: „Dumnezeiască Inimă a lui Hristos, îţi ofer, prin mijlocirea Inimii celei neprihănite a Preasfintei Fecioare Maria, toate rugăciunile, lucrările şi suferinţele zilei acesteia. Le unesc cu toate acele intenţiuni cu care tu te jertfeşti pentru noi pe altarele din lumea întreagă, şi mai ales le ofer pentru sfânta noastră Biserică catolică, pentru sfântul nostru Părinte Papa şi după toate intenţiunile hotărâte pentru luna şi ziua aceasta”.

Apostolatul Rugăciunii are un Director General, care desemnează pentru fiecare lună câte o intenţie generală pentru care membrii trebuie să se roage. Înafară de aceasta, se mai desemnează o intenţie misionară, recomandată rugăciunii membrilor. Ambele intenţii lunare se propun Sfântului Părinte spre binecuvântare. Fiecare dieceză îşi are directorul său diecezan, aprobat din partea episcopului. Spre a determina mai mult râvna credincioşilor săi, Apostolatul Rugăciunii a obţinut numeroase indulgenţe din partea Sf. Scaun, tipăreşte reviste lunare etc. În perioada interbelică, în anul 1930, Apostolatul Rugăciunii numără circa 30 milioane de membri în toată lumea catolică şi publică 60 de reviste în 39 de limbi. Ca organ de presă, în România apare revista lunară, romano-catolică, la Iaşi, „Lumina Creştinului”, fondată în 1915, redactată de Mons. Dr. A. Gabor; aici se publică regulat intenţiile generale şi speciale.

Prin anii 1930 Apostolatul Rugăciunii prinde rădăcini firave și la greco-catolicii români. Pentru promovarea vieţii religioase, elevii Liceului „Sf. Vasile” din Blaj au fost organizaţi pe clase în asociaţii religioase, şi anume: cl. VII şi VIII în Reuniunea Mariană, cl. I-VI în Apostolatul Rugăciunii, conduse de profesorii de religie Miclea Ioan şi Popa Ioan. În cadrele şedinţelor săptămânale, profesorii conducători au completat elementele necesare unei conştiente vieţi spirituale între elevi, iar elevii înşişi s-au deprins cu lucrări tratând subiecte de natură spirituală, interpretări de texte scripturale etc. Rezultatul: o înviorare a vieţii spirituale, cu indiciile ei infailibile: mărturisiri şi cuminecări dese (Anuarul Liceului de băieţi român-unit „Sf. Vasile cel Mare” - Blaj pe anul şcolar 1940-1941, p. 113). Organizaţia Apostolatul Rugăciunii din Blaj, cu membri şi membre dintre elevii şi elevele din şcolile secundare, precum şi din Congregaţia Surorilor de aici, a înaintat Sf. Părinte, drept omagiu de împlinirea a 80 de ani (31 mai 1937) de viaţă ai Sanctităţii Sale, un buchet spiritual: 197 Liturghii slujite; 8812 Liturghii ascultate; 7729 împărtăşanii; 22574 vizite la Isus Euharisticul; 37.023 decade de rozar; 25.369 alte rugăciuni; 2499 diferite opere de apostolat; 5046 fapte ale milostivirii trupeşti şi 8137 alte jertfe (în „Unirea”, Blaj, nr. 21, 1937, p. 7).

În 1940, Mon. Dr. Petru Suciu, protopopul Lugojului, a fost numit director diecezan al Apostolatului Rugăciunii, astfel începându-se organizarea acestei asociaţii şi în eparhia Lugojului. Episcopul Lugojului, Ioan Bălan, prin adresa nr. 3118-1946 din 25 sept. 1946 aduce la cunoştinţa clerului eparhial că a început şi în România o cruciadă de rugăciuni ca majestatea sa Regele Mihai I să consfinţească ţara la inima Neprihănită a Mariei, menţionând şi faptul că Sf. Andrei Bobola († 1637) ar fi zis: „Prevăd peste veacuri la gurile Dunării un popor care va fi stâlp Bisericii lui Hristos!”, şi continuând: „Se pare că bunul Dumnezeu are planuri mari cu ţara noastră. Se vor realiza, dacă România cu adevărat va deveni „Grădina Maicii Domnului” (în „Sionul Românesc”, Lugoj, nr. 19, 1946, p. 44-45). În Biserica Greco-Catolică din România asociația a fost puțin prezentă.

La începutul mileniului III, prezentă în 40 de țări cu 40 de milioane de credincioși, mişcarea Apostolatul Rugăciunii îşi continuă misiunea la nivelul Bisericii Catolice, fiind într-o profundă şi continuă actualizare, sub titulatura „Rețeaua Mondială de Rugăciune pentru Papa” (https://www.retepreghierapapa.it/ și https://press.vatican.va/content/salastampa/it/bollettino/pubblico/2020/12/03/0633/01480.html sau https://en.wikipedia.org/wiki/Pope%27s_Worldwide_Prayer_Network, utilizând aplicația Click to Pray (https://clicktopray.org/), publicând intenţiile de rugăciune (https://www.iezuiti.ro/2021/04/01/apostolatul-rugaciunii-luna-aprilie-2021/).

pr.  dr. Anton Rus

Facultatea de Teologie Greco-Catolică, Blaj