Sâmbătă, 1 mai 2021, de la ora 20:00 a avut loc în Catedrala Greco-Catolică „Sfânta Treime” din Blaj celebrarea Slujbei Învierii (Canonul Învierii). Oficiul liturgic a fost transmis în direct de TVR 3 și în format live-video, de canalul YouTube Radio BLAJ TV ONLINE.
Celebrarea a fost oficiată de Preasfinția Sa Cristian Dumitru Crișan, Episcop Auxiliar de Alba Iulia și Făgăraș, în numele Preafericitului Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, împreună cu alți preoți din Arhieparhie, iar răspunsurile au fost date de studenții Seminarului Major.
Un număr mare de credincioşi greco-catolici au fost prezenţi la slujba de Înviere din acest an, respectând regulile sanitare în vigoare (distanțarea socială și purtarea măștilor de protecție).
„Cristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viață dăruindu-le” a răsunat din nou în centrul Micii Rome. Bucuria adusă de „credința creștinilor în Înviere are la temelie umilința lui Dumnezeu, taina Crucii fiind <<pentru iudei, sminteală, pentru neamuri, nebunie>>, dar pentru noi este <<puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu>> (1 Cor 1, 23-24)”, așa cum a scris în Pastorala de Paşti din acest an Preafericirea Sa Cardinalul Lucian, Arhiepiscop şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.
***
Catedrala Sfânta Treime, este locul în care, din 1997, se află rămăşiţele pământeşti ale ctitorului său, episcopul Inocenţiu Micu Klein.
Centru al Bisericii Române Unite, oraşul a fost ridicat după un plan schiţat de însuşi Micu Klein, considerat întemeietorul Blajului românesc. Înainte de strămutarea la Blaj a reşedinţei episcopiei unite greco-catolice, în 1737, localitatea era doar un sat, numărând aproximativ 20 de familii. Doi ani mai târziu, în 1739, Blajul este declarat târg, oppidum, transformându-se curând într-un adevărat oraş.
Micu Klein a trasat străzile principale, a indicat locul pieţei, al catedralei, al mănăstirii, al reşedinţei episcopale, executate mai târziu, după planurile întocmite de arhitectul Curţii Imperiale, Ioan Martinelli.
Centrul istoric – Piaţa 1848, un parc în care se încrucişează câteva alei – este locul în care au avut loc adunările populare din 3 aprilie şi din 2/14 mai 1848.
În centrul istoric se află şi Catedrala Sfânta Treime, construită între 1741 şi 1748, în stil baroc. Slujirea în biserică a început însă doar în 1765, după finalizarea iconostasului, pictat de sârbul Ştefan Tenetzky. Acesta a realizat şi cupola, sculptată în stil bizantin, dar şi cu elemente locale. În 1836 au fost adăugate cele două turnuri, dobândind aspectul de astăzi.
Nicolae Iorga spunea despre iconostas, lucrat în lemn de tei de către meşterul tâmplar Aldea din Târgu Mureş, între 1749 şi 1765, că este unul dintre cele mai mari şi mai frumoase din ţară.
În această catedrală şi-a rostit Simion Bărnuţiu, în 2 mai 1848, celebrul discurs devenit programul politic al românilor din Transilvania, considerat „cea mai mare operă oratorică din istoria românilor”.
CRISTOS A ÎNVIAT!
Biroul Arhieparhial de Presă
