Pe de o parte, imagini impresionante, precum fotografia bătrânei care îşi oferă întreaga pensie pentru necesităţile manifestanţilor sau muzicianul care le cântă protestatarilor la un pian adus într-o Piaţă a Independenţei încercată de ger şi violenţe.
Dincolo de latura romantică a unei revoluţii însângerate, preocuparea îşi face tot mai mult loc, odată cu creşterea numărului morţilor, bilanţul zilei de joi ajungând la 100 de morţi.
Makeienko, responsabilul administraţiei publice din Kiev, a demisionat din Partidul Regiunilor al preşedintelui Ianukovich, spunând că este „dispus să facă tot posibilul pentru a opri baia de sânge şi fratricidul din inima Ucrainei”.
Palatul în care se află sediul guvernului a fost evacuat din motive de securitate, 20 februarie fiind ziua lansării măsurilor excepţionale antiterorism, potrivit anunţului făcut de ministrul Apărării, care nu exclude intervenţia forţelor armate.
Nato, UE şi USA încearcă să înlăture pericolul unei intervenţii militare, miniştrii de Externe ai Uniunii Europene discutând posibile sancţiuni în reuniune extraordinară, De o cu totul altă opinie este Rusia, premierul Medvedev declarând: „Nu vom colabora cu un guvern servil, ci cu autorităţile legitime şi eficiente în măsură să apere interesele statului ucrainean.
Miercuri, 19 februarie, la audienţa generală, Papa Francisc a făcut un apel pentru pace în Ucraina, spunând: „Cu sufletul îngrijorat urmăresc ceea ce se petrece în aceste zile la Kiev. Asigur poporul ucrainean de apropierea mea şi mă rog pentru victimele violenţelor, pentru familiile lor şi pentru răniţi. Îndemn toate părţile să înceteze orice fel de violenţă şi să caute concordia şi pacea ţării.
Pe 28 ianuarie, Biserica Greco-Catolică din România a transmis un mesaj de solidaritate Bisericii Greco-Catolice din Ucraina, semnat de cardinalul Lucian Mureşan, în care este invocat mai ales Domnul Păcii, Părintele veacului ce va veni, Cel care ne uneşte în credinţă şi în slujire.
Sursa:ro.radiovaticana.va
