S-a desfășurat în zilele 25 și 26 septembrie a.c., numai în regim online, adunarea plenară a Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa. Lucrările adunării erau programate inițial la Praga, în R. Cehă, în zilele 25-27 septembrie, dar în locul participării fizice, pusă în pericol de înmulțirea cazurilor de Covid-19 din țara gazdă, s-a optat pentru o desfășurare online. Tema adunării: ”Biserica în Europa după pandemie. Perspective pentru creație și pentru comunități”.
Potrivit statului, din Consiliul Conferințelor Episcopale Europene fac parte președinții Conferințelor episcopale din țările continentului european (nu doar din Uniunea Europeană). La lucrările plenarei a luat parte, printre alții, arhiepiscopul Aurel Percă, mitropolitul Arhidiecezei Romano-Catolice de București, ales recent în funcția de președinte al episcopilor catolici din România.
Într-un mesaj transmis cardinalului Angelo Bagnasco, președintele acestui Consiliu bisericesc european, papa Francisc și-a exprimat ”apropierea spirituală” față de președinții Conferințelor episcopale din Europa și a evidențiat importanța temei aleasă pentru lucrările din acest an.
”Experiența pandemiei ne-a marcat lăuntric pe toți”, afirmă pontiful în mesaj, ”pentru că a afectat de o manieră dramatică una din premisele structurale ale existenței, și anume relația dintre persoane și în societate, dând peste cap astfel obișnuințe și raporturi care au modificat chiar și condițiile vieții sociale și economice”.
”Chiar și viața bisericească a fost cuprinsă în mod semnificativ”, recunoaște mai departe Sfântul Părinte, „obligând la remodularea practicii religioase, în timp ce multe activități pastorale sunt încă în așteptarea unei așezări”. Totodată, ”moartea atâtor persoane înaintate în vârstă, dramele familiilor luate prin surprindere de o durere mare și amenințătoare, dramele copiilor și tinerilor închiși în casă, riturile religioase și parcursurile de formare creștină suspendate, au indus nu puțini preoți și călugări să găsească modalități curajoase de slujire pastorală, dând mărturie pentru proximitatea paternă și afectuoasă față de popor”.
”În fața exploziei noilor forme de sărăcie”, scrie mai departe papa Francisc, ”este necesar ca această fantezie a carității să nu se oprească, manifestând tot mai mult o apropiere atentă și generoasă față de cei mai slabi. Comunitățile creștine sunt chemate să recitească spiritual cele trăite pentru a-și însuși ceea ce viața ne învață și pentru a discerne perspectivele pentru viitor. Este vorba de asumarea atitudinii cărturarului [din Evanghelie] care scoate din tezaurul său lucruri noi și lucruri vechi (cf. Matei 13,52)”.
La finalul mesajului său, papa a dat asigurarea rugăciunilor sale pentru ca, ”prin mijlocirea Fecioarei Maria și a Sfinților patroni ai Europei - Benedict, Ciril și Metodiu - păstorii Bisericii care este în Europa să inspire în credincioși ”certitudinea credinței”, potrivit căreia, orice s-ar întâmpla, nimic nu ne va putea despărți de iubirea lui Cristos (cf. Romani 8,38-39).
