Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


3 - = 1
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Papa Francisc: După pandemie, să nu reconstruim trecutul injust și bolnav

 
Papa Francisc: După pandemie, să nu reconstruim trecutul injust și bolnav
  • 24 Sep 2020
  • 603

”Să nu încercăm să reconstruim trecutul” când vom ieși din această pandemie, ”ci să visăm lucruri mari, bazate pe justiție și iubire socială”: a spus papa Francisc la audiența generală de miercuri, 23 septembrie 2020, vorbind romanilor și pelerinilor din Curtea ”Sfântul Damasus” despre principiul de subsidiaritate și virtutea speranței. Este cea de-a opta cateheză dedicată unei lecturi creștine a situației de pandemiei. La finalul audienței, papa a menționat comemorarea liturgică a Sfântului Pius din Pietrelcina, ocazie de reînnoire a încrederii în bunătatea lui Dumnezeu.

”Subsidiaritatea și virtutea speranței” a fost tema catehezei prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 23 septembrie 2020, cu participarea a sute de romani și pelerini, desfășurată în Curtea ”Sfântul Damasus” din Palatul Apostolic.

”Chiar dacă vremea nu este așa de bună, vă spun, totuși, Bună ziua!”, a afirmat încă de la început Sfântul Părinte, referindu-se la vremea ploioasă care s-a lăsat în aceste zile peste Orașul celor șapte coline.

Pentru a introduce tema subsidiarității, un principiu social nu chiar atât de ușor de înțeles, cea de-a opta cateheză din seria intitulată ”A vindeca lumea” a început cu proclamarea unei pericope biblice luată din Scrisoarea întâi a Sfântului Apostol Paul către Corinteni (12,14.21-22.24-25): «Trupul nu este un singur mădular, ci mai multe. [...] Ochiul nu poate să spună mâinii: ”Nu am nevoie de tine”, şi nici capul [nu poate să spună] picioarelor: ”Nu am nevoie de voi”. Ba, cu mult mai mult, membrele trupului, care par mai slabe, sunt mai necesare. [...] Dumnezeu a alcătuit astfel trupul încât dă cinste mai mare celor care duc lipsă de ea, ca să nu fie dezbinare în trup, ci membrele să se îngrijească la fel unele de altele».

Papa Francisc: «Pentru a ieși mai buni dintr-o criză precum criza actuală – o criză sanitară și, în același timp, o criză socială, politică și economică – fiecare dintre noi este chemat să-și asume partea lui de responsabilitate, împărtășind responsabilitățile. Trebuie să răspundem nu doar ca persoane singure, dar și pornind de la grupul nostru de apartenență, de la rolul pe care îl avem în societate, de la principiile noastre și, dacă suntem oameni care cred, de la credința în Dumnezeu».

Deseori, însă, a spus mai departe papa, multe persoane nu pot participa la reconstrucția binelui comun pentru că sunt marginalizate, excluse sau ignorate din diferite motive. De exemplu, ”mai ales în lumea occidentală, mulți își auto-reprimă convingerile etice sau religioase”. În viziunea socială a Bisericii, este necesar și drept ca fiecare să aibă ”resursele adecvate” cu ajutorul cărora să participe ”la grija și la regenerarea popoarelor noastre”. Încă din 1929, după Marea Depresiune Economică, papa Pius al XI-lea a explicat cât de important este pentru o ”adevărată reconstrucție” principiul de subsidiaritate (cf. enciclica Quadragesimo anno, 79-80).

Acest principiu are o dublă dinamică: de sus în jos și de jos în sus. Pe de o parte, când persoanele, familiile, micile asociații și comunitățile locale nu sunt în măsură să-și atingă obiectivele primare, ”este just să intervină nivelurile mai înalte ale corpului social, cum este statul, pentru a furniza resursele necesare ca să meargă mai departe”. Această dinamică, de sus în jos, este necesară oricând, dar mai ales în timpuri de schimbare și de criză. Pe de altă parte, vârfurile societății trebuie să respecte și să promoveze nivelurile intermediare sau mai mici pentru că persoanele, familiile, asociațiile, întreprinderile și toate corpurile intermediare, inclusiv Biserica, au o contribuție decisivă: ”prin propriile resurse culturale, religioase, economice sau de participare civică, revitalizează și întăresc corpul social”.

În această optică, micile sau marile grupuri sociale nu pot fi împiedicate să participe la ”procesele de vindecare a societății” din care fac parte.

Papa Francisc: «De exemplu: Tu ce faci? – Eu merg să lucrez pentru cei săraci. E frumos. Dar tu, ce faci? – Eu îi învăț pe săraci, le spun ceea ce trebuie să facă. Nu, acest lucru nu merge. Primul pas este să lași ca săracii să-ți spună ție cum vor să trăiască, de ce anume au nevoie. Să-i lași pe toți să vorbească. Așa funcționează principiul de subsidiaritate. Nu putem lăsa în afara participării acești oameni. Înțelepciunea lor, înțelepciunea grupurilor mai smerite nu poate fi lăsată deoparte».

Papa a criticat ”injustiția” care se comite acolo unde se concentrează ”marile interese economice sau geopolitice”, fie că e vorba de extracția de resurse din subsol, de ajutoare financiare sau de răspunsul la noul coronavirus. Mai mult, pontiful a remarcat că ”în subconștientul colectiv al unor politicieni sau al unor lucrători sociali se află această deviză: Totul pentru popor, nimic cu poporul. De sus în jos, dar fără a asculta înțelepciunea poporului”.

”Pentru a ieși mai buni dintr-o criză”, a subliniat mai departe pontiful la cateheză, ”trebuie să fie pus în practică principiul de subsidiaritate respectând autonomia și capacitatea de inițiativă a tuturor, mai ales a celor din urmă. Toate mădularele unui trup sunt necesare și, după cum spune Sfântul Paul, acele mădulare care ar putea să pară mai slabe sau mai puțin importante, sunt în realitate cele mai necesare. În lumina acestei imagini, putem spune că principiul de subsidiaritate permite fiecăruia să-și asume rolul său pentru îngrijirea și destinul societății”.

Papa Francisc: «Punerea în practică a principiului de subsidiaritate dă speranță, dă speranță într-un viitor mai sănătos și drept. Acest viitor îl construim împreună, aspirând la lucrurile cele mai mari, lărgind orizonturile noastre. Ori împreună, ori nu funcționează. Ori lucrăm împreună ca să ieșim din criză, toate nivelurile societății, ori nu vom ieși niciodată. (...) A ieși din criză nu înseamnă a da o pensulă de vopsea peste situațiile actuale ca să pară un mic mai juste. Nu. A ieși din criză înseamnă a schimba, iar adevărata schimbare o fac toți, toate persoanele care formează poporul. Toate profesiile, cu toții împreună, toți în comunitate. Dacă nu o fac toți, rezultatul va fi negativ».

”Toți trebuie să participe, toți”, a reluat Sfântul Părinte. ”Atare participare ajută la prevenirea și corectarea anumitor aspecte negative ale globalizării și ale acțiunii statelor, cum se întâmplă în curele pentru persoanele afectate de pandemie. Aceste contribuții de jos trebuie să fie încurajate”. În continuarea catehezei, papa a amintit că în timpul perioadei de izolare, a venit spontan gestul de aplauze pentru medici și asistenții medicali ca ”semn de încurajare și de speranță”. Același gest, a spus pontiful, ar trebui extins ”la orice mădular al corpului social, la toți, la fiecare, pentru contribuția lui prețioasă, oricât ar fi de mică”. Cu toate acestea, ”să nu ne oprim doar la aplauze. Speranța este îndrăzneață și de aceea să ne încurajăm reciproc ca să visăm lucruri mari, căutând idealurile de justiție și de iubire socială care se nasc din speranță”.

Papa Francisc: «Să nu încercăm să reconstruim trecutul. Trecutul a trecut, ne așteaptă lucruri noi. Domnul ne face această promisiune: Eu voi face noi toate lucrurile. Să ne încurajăm să visăm lucruri mari, căutând aceste idealuri, să nu încercăm să reconstruim trecutul, mai ales trecutul care era inechitabil și deja bolnav, pe care l-am numit deja ca injustiție. Să construim un viitor în care dimensiunea locală și cea globală să se îmbogățească una pe alta (...), în care frumusețea și bogăția grupurilor mai mici, chiar a celor marginalizate, să poată înflori pentru că și acolo este frumusețe, și în care cel care are mai mult să se străduiască să slujească și să dea mai mult celui care are mai puțin».

La salutul în limba italiană, papa Francisc i-a încurajat pe toți ”să planifice propriul viitor ca pe o slujire generoasă a lui Dumnezeu și a aproapelui”.

La nelipsitul salut adresat, în fine, bătrânilor, tinerilor, bolnavilor și soților recent căsătoriți, papa a amintit că Biserica celebrează anual pe 23 septembrie comemorarea liturgică a Sfântului Pius din Pietrelcina, preot, din Ordinul Franciscan al Fraților Minori Capucini:

Papa Francisc: «Mărturia de credință și caritate care l-a însuflețit pe Sfântul Pius din Pietrelcina, pe care îl comemorăm în această zi, să fie pentru fiecare un îndemn la a se încrede întotdeauna în bunătatea lui Dumnezeu, apropiindu-se cu încredere de sacramentul Reconcilierii, pentru care Sfântul din Gargano, neobosit împărțitor al milostivirii dumnezeiești, a fost un asiduu și credincios slujitor».

Audiența generală de miercuri s-a încheiat cu rugăciunea Tatăl Nostru, în limba latină, urmată de binecuvântarea apostolică a papei Francisc, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.

 

Cetatea Vaticanului – Adrian Dancă



Sursa:vaticannews.va/ro