În așteptarea conținutului enciclicei ”Fratelli tutti”, în unele țări se discută, pe un ton uneori îngrijorat, cu privire la titlul documentului și la posibilitățile de a fi tradus într-un limbaj incluziv. O enciclică este de la sine un text universal, iar papa Francisc vrea să vorbească într-adevăr la inima oricărei persoane. Vă propunem, în acest sens, un editorial de Andrea Tornielli cu privire la așteptata enciclică a Sfântului Părinte. Sala de presă a anunțat că enciclica va fi semnată de papa Francisc în 3 octombrie 2020 la Assisi, dar va fi publicată în 4 octombrie, comemorarea liturgică a Sfântului Francisc din Assisi.
După anunțul celei de-a treia enciclice a papei Francisc, pe care pontiful o va semna pe 3 octombrie 2020 la Assisi, la mormântul Sfântului Francisc, în mai multe țări au început dezbaterile cu privire la felul în care poate fi tradus titlul documentului ”Fratelli tutti”, care în original rămâne în limba italiană. Se dorește, mai precis, o traducere care să răspundă la exigențele unui limbaj incluziv. Cu toate acestea, directorul nostru editorial Andrea Tornielli vine cu încadrare mai amplă a acestui așteptat document. Între timp, Sala de presă a Sfântului Scaun a anunțat că enciclica ”Fratelli tutti” va fi publicată a doua zi după semnarea ei, mai precis, pe 4 octombrie a.c., comemorarea liturgică a Sfântului Francisc din Assisi.
Vă propunem aici, în traducerea noastră de lucru, editorialul lui Andrea Tornielli:
”Fratelli tutti” este titlul pe care papa l-a stabilit pentru noua sa enciclică, dedicată, după cum se citește în subtitlu, ”fraternității” și ”prieteniei sociale”. Titlul original din limba italiană va rămâne la fel – așadar, fără a fi tradus – în toate limbile în care documentul va fi difuzat. După cum este cunoscut, primele cuvinte ale noii scrisori ”circulare” (aceasta este semnificația cuvântului ”enciclică”) se inspiră din marele Sfânt din Assisi, de la care papa Francisc și-a ales numele.
Așteptând cunoașterea conținutului acestui mesaj, pe care Succesorul lui Petru intenționează să-l adreseze omenirii întregi și pe care îl va semna pe 3 octombrie pe mormântul Sfântului Francisc, am asistat în ultimele zile la dezbateri pe un ton care, uneori, era preocupat cu privire la unicul element disponibil, și anume, titlul și, implicit, semnificația lui. Fiind vorba de un citat din Sfântul Francisc (se găsește în Ammonizioni 6,1; Fonti Francescane 155), papa, evident, nu l-a modificat. Dar ar fi absurd a gândi că titlul, în formularea sa, ar cuprinde vreo intenție de a exclude din rândul destinatarilor mai mult de jumătate din ființele umane, adică pe femei.
Dimpotrivă, papa Francisc a ales cuvintele Sfântului din Assisi pentru a inaugura o reflecție, la care ține mult, referitoare la fraternitate și la prietenie socială, drept care intenționează să se adreseze tuturor surorilor și fraților, tuturor bărbaților și femeilor de bună voință care locuiesc pe pământ. Tuturor, de o manieră incluzivă, niciodată de excludere.
Trăim într-un timp marcat de războaie, sărăcie, migrații, schimbări climatice, crize economice, pandemie... A se recunoaște frați și surori, a recunoaște în cel pe care-l întâlnim un frate sau o soră și, pentru creștini, a recunoaște în celălalt care suferă chipul lui Isus este un mod de a afirma demnitatea ireductibilă a oricărei ființe umane, creată după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Este, totodată, un mod de a ne aminti că din dificultățile actuale nu vom putea niciodată să ieșim singuri, unii împotriva altora, Nordul lumii împotriva Sudului, bogații împotriva săracilor, ori separați de vreo altă diferență ce exclude.
Pe 27 martie a.c., în toiul pandemiei, Episcopul Romei se rugase pentru salvarea tuturor într-o Piață San Pietro goală, în ploaia care cădea, însoțit fiind numai de privirea îndurerată a Răstignitului de la [bazilica] San Marcello și de privirea iubitoare a Fecioarei Maria, ”Salus Populi Romani”. ”Odată cu furtuna – spunea atunci papa – a căzut trucul acelor stereotipuri prin care obișnuiam să mascăm ego-ul nostru, mereu preocupat de propria imagine, și a rămas descoperită, încă o dată, acea (binecuvântată) apartenență comună la care nu ne putem sustrage: apartenența ca frați”. Tema centrală a scrisorii papale este această ”binecuvântată apartenență comună” care ne face să fim frați și surori.
Fraternitatea și prietenia socială – temele indicate în subtitlu – arată ceea ce-i unește pe bărbați și femei, o afecțiune care se stabilește între persoane care nu sunt de același sânge și se exprimă prin intermediul gesturilor de bunăvoință, prin forme de ajutor și acțiuni generoase în momentele de necesitate. O afecțiune dezinteresată față de celelalte ființe umane, mergând dincolo de orice diferență și apartenență. Din acest motiv, nu sunt posibile neînțelegerile sau lecturile parțiale ale mesajului universal și incluziv din cuvintele ”Fratelli tutti”.
