Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


4 - = 3
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

Papa Francisc, Corpului Diplomatic: în fața problemelor omenirii, avem datoria speranței

 
Papa Francisc, Corpului Diplomatic: în fața problemelor omenirii, avem datoria speranței
  • 09 Ian 2020
  • 2026

”Un nou an se deschide în fața noastră și, ca scâncetul unui copil nou-născut, ne îndeamnă la bucurie și la asumarea unei atitudini de speranță. Aș vrea ca acest cuvânt, speranța, care pentru creștini este o virtute fundamentală, să însuflețească privirea cu care pășim în timpul care ne așteaptă”. Sunt primele cuvinte adresate de papa Francisc membrilor Corpului Diplomatic, pe care i-a primit joi, 9 ianuarie 2020, în Sala Regia din Palatul Apostolic, cu ocazia tradiționalei întâlniri pentru schimbul de urări la începutul anului. În numele diplomaților prezenți, decanul Corpului Diplomatic, George Poulides, ambasadorul Ciprului, i-a adresat Suveranului Pontif un cuvântul de salut, însoțit de urările pentru noul an.

”Desigur”, a reluat papa în așteptatul discurs de la începutul anului, ”a spera cere realism. Cere conștiința numeroaselor chestiuni care afectează epoca noastră și a provocărilor de la orizont. Cere să se dea problemelor un nume și să existe curajul de a le înfrunta. Cere să nu se uite că societatea umană poartă semnele și rănile războaielor care s-au succedat în timp, cu o capacitate distrugătoare tot mai mare, și care nu încetează să lovească în cei mai săraci și în cei mai slabi. Din nefericire, noul an nu pare să fie constelat de semne încurajatoare, ci mai degrabă de înăsprirea tensiunilor și a violențelor. Dar chiar în lumina acestor circumstanțe nu putem înceta să sperăm. Iar a spera cere curaj. Cere conștiința că răul, suferința și moartea nu vor fi dominante și că chiar chestiunile cele mai complexe pot și trebuie să fie înfruntate și rezolvate. Speranța «este virtutea care ne pune pe cale, ne dă aripi ca să mergem înainte, chiar și când piedicile par să fie de netrecut» (Mesaj pentru cea de-a 53-a Zi mondială a păcii, nr. 1).

În continuarea discursului său, papa Francisc a trecut în revistă principalele evenimente care au marcat agenda Sfântului Scaun și prioritățile diplomației Vaticanului în contextul contemporan, de la combaterea abuzurilor în dauna minorilor, urgența educativă, primatul familiei, la dialogul inter-religios și convertirea ecologică. Un loc aparte l-a avut, în cuvântul său, călătoriile apostolice pe care le-a efectuat în 2019, inclusiv cea din România:

Papa Francisc: «În timpul călătoriilor de anul trecut am avut posibilitatea de a atinge și trei țări din Europa orientală, ajungând mai întâi în Bulgaria și Macedonia de Nord și, într-un al doilea moment, în România. Sunt trei țări diferite între ele, dar care au în comun, cu toate acestea, faptul de a fi fost, în decursul secolelor, punte între Orient și Occident și răscruce de culturi, etnii și civilizații diferite. Vizitându-le, am avut posibilitatea de a experimenta încă o dată cât de importante sunt dialogul și cultura întâlnirii pentru a construi societăți pașnice, unde fiecare să-și poată exprima liber apartenența sa etnică și religioasă».

Așteptate, cu siguranță, în opinia publică, au fost cuvintele papei referitoare la ”punctele fierbinți” ale situației actuale: Orientul Mijlociu, în special criza Iran - Statele Unite ale Americii, viitorul proiectului european la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului și vastele incendii din Australia.

«Este mai urgentă ca oricând o implicare mai asiduă şi mai eficientă a comunităţii internaţionale şi în alte părţi din regiunea Mediteranei şi a Orientului Mijlociu. Mă refer în primul rând la pătura de tăcere care ameninţă să acopere războiul care a devastat Siria în acest deceniu. Este deosebit de necesară găsirea unor soluţii adecvate şi de durată care să permită dragului popor sirian, epuizat de război, să regăsească pacea şi să înceapă reconstrucţia ţării. Sfântul Scaun salută orice iniţiativă destinată să pună bazele rezolvării conflictului şi îşi exprimă încă o dată recunoştinţa faţă de Iordania şi Liban care au primit mii de refugiaţi sirieni, asumându-şi responsabilitatea de a se ocupa de ei, în ciuda a numeroase sacrificii. Din păcate, dincolo de eforturile făcute în vederea primirii, alţi factori de incertitudine economică şi politică provoacă în Liban şi în alte state tensiuni în rândul populaţiei, punând în pericol stabilitatea fragilă a Orientului Mijlociu. Deosebit de îngrijorătoare sunt semnalele care provin din întreaga regiune în urma intensificării tensiunii dintre Iran şi Statele Unite care riscă mai ales să pună la grea încercare procesul lent de reconstrucţie a Irakului precum şi punerea bazelor unui conflict la o scară mai amplă pe care cu toţii am dori să-l evităm. Prin urmare, reînnoiesc apelul, către toate părţile interesate, să evite intensificarea conflictului şi să menţină flacăra dialogului şi a autocontrolului, respectând pe deplin legalitatea internaţională.»

«Împlinirea a treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului ne-a adus înaintea ochilor unul dintre cele mai sfâşietoare simboluri din recenta istorie a continentului, amintindu-ne cât este de uşor să se ridice bariere. Zidul Berlinului rămâne emblematic pentru o cultură a diviziunii care face ca persoanele să se îndepărteze între ele şi deschide calea spre extremism şi violenţă, după cum apare tot mai evident di limbajul plin de ură folosit pe scară largă în Internet şi în mediile de socializare. În loc de barierele urii preferăm punţile de reconciliere şi solidaritate şi în loc de ceea ce ne îndepărtează preferăm ceea ce ne apropie, conştienţi fiind că «nicio pace nu poate fi consolidată dacă nu încetează, în acelaşi timp, ura şi resentimentele printr-o reconciliere fondată pe caritatea reciprocă», după cum scria, în urmă cu o sută de ani, Benedict al XV-lea.»    

«Încheind trecerea în revistă a locurilor pe care le-am vizitat în cursul anului care abia s-a încheiat, aş dori să îndrept un gând deosebit spre o ţară pe care n-am vizitat-o, Australia, grav lovită în ultimele luni de incendii persistente, ale căror efecte au atins alte regiuni din Oceania. Doresc să asigur poporul australian de apropierea şi de rugăciunea mea, în special victimele şi locuitorii din regiunile afectate de incendii.».

 

***

 

Potrivit unei note de presă a Secretariatului de Stat, până la ora actuală Sfântul Scaun are relații diplomatice cu 183 de state. La acestea, trebuie adăugate relațiile cu Uniunea Europeană și Ordinul Suveran Militar de Malta. Pe de altă parte, 89 de țări au ambasade pe lângă Sfântul Scaun cu sediul la Roma. În decursul anului 2019, Sfântul Scaun a aderat la diferite Convenții internaționale și a încheiat acorduri sectoriale cu cinci țări: Italia, Burkina Faso, Angola, R. Centrafricană și R. Congo.

Un semn recent al colaborării dintre Sfântul Scaun și organizațiile internaționale este participarea arhiepiscopului Paul Richard Gallagher, secretar pentru Raporturile cu Statele, la colocviul ”A construi împreună Europa”, organizat de Consiliul Europei la Strasbourg în zilele 7-9 ianuarie 2020. În contextul celei de-a 50-a aniversări a statutului de observator pe care Sfântul Scaun îl deține pe lângă Consiliul Europei, diplomatul Vaticanului a avut o întrevedere cu secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejčinović Burić.



Sursa:vaticannews.va/ro