«”Nici unul dintre voi nu-și va pierde viața” (Fap 27,22). Încercarea naufragiului între mântuirea lui Dumnezeu și ospitalitatea maltezilor» a fost tema catehezei prezentată de papa Francisc la audiența generală de miercuri, 8 ianuarie 2020, desfășurată în aula Paul al VI-lea din Cetatea Vaticanului. Continuând seria catehezelor dedicată cărții Faptele Apostolilor, papa a prezentat astfel cea de-a 19-a reflecție despre ”călătoria Evangheliei în lume”.
Printre participanți se afla, potrivit unei note de presă a Casei Pontificale, și un grup de pelerini din Români, dar ținând cont de prezența unui grup din Australia, papa a îndemnat la rugăciune pentru ajutorarea populației care se confruntă cu incendii de vegetație ieșite din comun.
Papa Francisc: «Printre voi se află un grup din Australia. Aș vrea să vă cer tuturor să vă rugați Domnului ca să ajute poporul în aceste moment greu, cu acel rug atât de puternic. Sunt aproape de poporul din Australia».
La începutul audienței generale a fost proclamată o pericopă din cartea Faptele Apostolilor care a sugerat tema catehezei: ”Corabia a fost smulsă și nu s-a putut opune vântului. Atunci noi ne-am lăsat în voia valurilor (...) Atunci Paul, stând în mijlocul lor, le-a zis: Bărbați (...) vă îndemn să aveți curaj (...) În noaptea aceasta, un înger al Dumnezeului căruia îi aparțin și pe care îl slujesc mi-a apărut și mi-a zis: Nu te teme, Paul! Tu trebuie să apari în fața cezarului. Și iată că Dumnezeu ți i-a dăruit pe toți cei care călătoresc cu tine” (Fap 27, 15.21-24).
Cartea Faptele Apostolilor, a remarcat pontiful la cateheză, ne arată că ”Evanghelia își continuă cursa nu numai pe pământ, dar și pe mare”. Ultima parte a acestei cărți biblice prezintă experiența unui naufragiu prin care a trecut Paul și însoțitorii săi pe ruta maritimă dintre Cezareea Palestinei și Roma (27,1-28,16). În mijlocul furtunii, moartea părea iminentă, dar Paul îi asigură de ajutorul lui Dumnezeu. ”Chiar și în timpul încercării”, a evidențiat papa, apostolul ”Paul nu încetează să fie custode al vieții celorlalți și animator al speranței lor”.
Autorul sacru arată, astfel, că ”planul care îl conduce pe Paul la Roma îl salvează nu numai pe Apostol, dar și pe însoțitorii săi de călătorie, iar naufragiul, dintr-o situație de nenorocire, se schimbă într-o șansă providențială de vestire a Evangheliei”. După ce s-au salvat de furia mării, toți au ajuns pe insula Malta, unde locuitorii le-au acordat o primire călduroasă. ”Încă din acele timpuri”, a ținut să adauge spontan papa Francisc, ”maltezii sunt oameni buni, sunt blânzi”. După ce Paul scapă cu viață în urma unei mușcături de viperă, locuitorii insulei îl confundă cu una din divinități.
Papa Francisc: «În realitate, acel beneficiu vine de la Domnul Înviat care îl asistă, după făgăduința pe care, înainte de a se înălța la cer, a făcut-o celor care cred: ”Vor lua șerpi în mână și, dacă vor bea ceva aducător de moarte, nu le va dăuna. Își vor pune mâinile peste cei bolnavi și ei se vor vindeca” (Mc 16,18). Istoria spune că din acel moment în Malta nu mai există vipere: aceasta este binecuvântarea lui Dumnezeu pentru primirea arătată de acest popor atât de bun».
Într-adevăr, a spus în continuare Sfântul Părinte, timpul petrecut în Malta de Sfântul apostol Paul s-a transformat într-o ”ocazie prielnică de a da trup cuvântului pe care îl vestește și de a exercita astfel o slujire de compasiune în vindecare celor bolnavi. Aceasta este o lege a Evangheliei: când un credincios face experiența mântuirii, nu o păstrează pentru sine, dar o pune în circulație”. ”Un creștin «încercat» poate să aibă o apropiere mai mare de cel care suferă pentru că știe ce este suferința și să aibă inima deschisă și sensibilă la solidaritatea cu ceilalți”.
Papa Francisc: «Paul ne învață să trăim încercările strângându-ne în jurul lui Cristos ca să se maturizeze ”convingerea că Dumnezeu poate să lucreze în orice situație, chiar și în mijlocul unor falimente aparente” și ”certitudinea că cel care se oferă și se dăruiește lui Dumnezeu din iubire, va fi cu siguranță rodnic” (cf. Evangelii gaudium, 279). Iubirea este întotdeauna fecundă, iubirea lui Dumnezeu este întotdeauna fecundă și dacă te lași luat de Domnul și primești darurile Domnului, aceasta îți va permite să le dăruiești celorlalți. Iubire lui Dumnezeu merge întotdeauna mai departe».
”Să-i cerem astăzi Domnului”, a încheiat papa cateheza de miercuri, ”să ne ajute să trăim orice încercare susținuți de energia credinței și să fim sensibili la numeroșii naufragiați ai istoriei care ajung epuizați pe țărmurile noastre, pentru ca și noi să avem capacitatea de a-i primi cu acea iubire fraternă care vine din întâlnirea cu Isus. Aceasta ne salvează de gerul indiferenței și inumanității”.
La saluturile finale, pontiful a adresat ca de obicei câteva cuvinte pentru tineri, bătrâni, bolnavi și soții recent căsătoriți:
Papa Francisc: «Duminica viitoare vom celebra Sărbătoarea Botezului Domnului. Redescoperiți harul care vine din Sacrament și traduceți-l în obligațiile zilnice ale vieții. Aș vrea ca fiecare dintre noi să știe data botezului [său]. Cu siguranță, cunoaștem data aniversării, data nașterii, dar câți dintre voi știu data botezului? Puțini... Cum nu se sărbătorește, se uită. Vă dau o temă pentru acasă: întrebați-i pe părinți, pe bunici, pe unchi, pe prieteni: Eu când am fost botezat, botezată? Duceți mereu data botezului în inima voastră ca să-i mulțumiți Domnului pentru harul botezului».
Audiența generală s-a încheiat cu rugăciunea ”Tatăl Nostru”, cântată în limba latină, și cu binecuvântarea apostolică a Succesorului lui Petru, binecuvântare ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință.
