«Celebrăm azi sărbătoarea Sfânta Familie din Nazaret. Termenul "sfântă" introduce această familie în contextul sfinţeniei care este dar al lui Dumnezeu dar, în acelaşi timp, este adeziune liberă şi responsabilă la proiectul său. Aşa a fost pentru familia din Nazaret: aceasta a fost total disponibilă faţă de voinţa lui Dumnezeu.» Astfel şi-a început papa Francisc cuvântul de învăţătură care a însoţit rugăciunea antifonului marian "Angelus" din Duminica Sfintei Familii, rostită împreună cu pelerinii adunaţi în Piaţa Sfântul Petru.
Oprindu-se asupra docilităţii Preacuratei faţă de acţiunea Spiritului Sfânt care-i cere să devină mama Mântuitorului, pontiful a evidenţiat disponibilitatea Mariei de a-şi schimba planurile personale de viaţă pentru a-i spune "Da" lui Dumnezeu:
Papa Francisc: «Când îşi dă seama că Dumnezeu o cheamă la o altă misiune specială, nu ezită să se proclame "slujitoarea" sa (Lc 1,38). Isus îi exaltă măreţia nu atât pentru rolul de mamă cât mai ales pentru atitudinea ei de ascultare faţă de Dumnezeu: "Mai degrabă, fericiţi sunt aceia care ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păstrează" (Lc 11,28). Şi când nu înţelege pe deplin evenimentele care o implică, Maria, în tăcere, meditează, reflectă şi adoră iniţiativa divină. Prezenţa sa la picioarele crucii consacră această totală disponibilitate.»
Referindu-se la cel de-l doilea membru al sfintei Familii din Nazaret, Iosif, pontiful aminteşte că în Evanghelie nu găsim nicio referinţă la vreun cuvânt al său, subliniind că "el nu vorbeşte ci acţionează în spirit de ascultare".
Papa Francisc: «Evanghelia liturgiei zilei (cf Mt 2,13-15, 19-23) se referă de trei ori la această atitudine de ascultare avută de Iosif cel drept, referitoare la fuga în Egipt şi la revenirea în pământul lui Israel. Sub călăuza lui Dumnezeu, reprezentată de Înger, Iosif îndepărtează familia sa de ameninţările lui Irod. În acest fel, Sfânta Familie este solidară cu toate familiile din lume care sunt obligate la exil; este solidară cu toţi cei care sunt constrânşi să-şi abandoneze propria patrie din cauza represiunii, a violenţei, a războiului.»
Succesiv, punând în lumină figura celui de-al treilea membru al sfintei Familii din Nazaret, Isus, pontiful a făcut trimitere la Scrisoarea a Doua a sfântului Paul către Corinteni, capitolul 1, versetul 19, în care apostolul neamurilor evidenţiază că Isus reprezintă "voinţa Tatălui", în El neexistând "da" şi "nu", ci numai "da".
Papa Francisc: «Şi aceasta s-a manifestat în multe momente ale vieţii sale pământeşti: în episodul de la templu când [Isus] le răspunde părinţilor care-l căutau îngrijoraţi: "Nu ştiaţi că eu trebuie să fiu în casa Tatălui meu?" (Lc 2,49); când repetă în continuu: "Hrana mea este să fac voinţa celui care m-a trimis şi să împlinesc lucrarea lui" (In 4,34); la rugăciunea din grădina de măslini: "Tată! Dacă este posibil, să treacă de la mine potirul acesta. Dar nu cum vreau eu, ci cum vrei tu" (Mt 26,42) Toate aceste evenimente sunt realizarea perfectă a aceloraşi cuvinte spuse de Cristos: "Tu n-ai voit nici jertfă, nici ofrandă […] Atunci am spus: "Iată, eu vin […] pentru a face, o Doamne, voinţa ta (Evr 10, 5-7; Ps 40,7-9).»
La finalul cuvântului de învăţătură care a însoţit rugăciunea antifonului marian Îngerul Domnului, papa Francisc a încredinţat Preacuratei Fecioare Maria "Regina Familiilor" toate familiile din lume, mai ales familiile încercate de suferinţă sau de disconfort. Şi, invocând asupra lor protecţia maternă a Preacuratei, papa Francisc a propus modelul Familiei din Nazaret, spunând:
Papa Francisc: «Familia din Nazaret reprezintă un răspuns coral la voinţa Tatălui: Iasus, Maria, Iosif – cele trei componente ale acestei familii unice – se ajută reciproc să descopere şi să ducă la împlinire planul lui Dumnezeu. […] Sfânta Familie să fie model pentru familiile noastre, astfel încât părinţii şi fiii să se susţină reciproc în aderarea la Evanghelie, fundament al sfinţeniei familiei.»
