Recenzie La Civiltà Cattolica 3906/23.03.2013 Cel de-al doilea număr al revistei catolice La Civiltà Cattolica din luna martie continuă să vorbească despre retragerea Papei Benedict al XVI-lea şi alegerea Papei Francisc.
Editorial: Alegerea Papei Francisc (L’elezione di Papa Frnacesco, pp. 531-538). În primele pagini ale revistei se rememorează alegerea Papei Francisc, reamintind cuvinte sale devenite deja celebre:
„Vă cer un favor: înainte ca episcopul să binecuvânteze poporul, vă rog să-l rugaţi pe Domnul să mă binecuvânteze”.
Vorbirea de bine este fundamentală în interiorul Bisericii (Lodare: un atteggiamento fondamentale nella Chiesa, pp. 539-548). În acest articol Antonio Guillén analizează regulile scrise de Sfântul Ignaţiu la sfârşitul Exerciţiilor Spirituale - „Regulile de a trăi în cadrul Bisericii” („Regole per sentire nella Chiesa”), ajungând la concluzia că acestea sunt şi astăzi de actualitate, iar cei care lucrează în mediul ecleziastic ar putea lua aminte la aceste pagini memorabile pentru a-şi înţelege mai bine misiunea în cadrul Bisericii, dar şi voinţa Spiritului Sfânt.
Ministerul lui Petru (Il Ministero Petrino, pp. 549-563). Gianfranco Ghirlanda vorbeşte în acest număr despre importanţa şi misiunea celui care a fost ales papă parcurgând prevederile ultimelor două concilii (Vatican I şi II), dar şi a altor documente ecleziastice.
Moştenirea Papei Benedict al XV-lea pentru viitorul apropiat (Temi di Benedetto XVI per il prossimo futuro, pp. 564-572); autorul, Thomas P. Rausch, face o scurtă prezentare a pontificatului Papei Benedict al XVI-lea analizând în mod succint contribuţiile papei emerit în cadrul filosofiei politice, a antropologiei şi a ecleziologiei.
Ludovico Marracci (1612-1700). O scurtă introducere în viaţa şi opera sa (Ludovico Marracci – 1612-1700. Una breve introduzione alla sua vita e alla sua opera, pp. 573-577). Wafok Nasry prezintă foarte succint viaţa şi opera lui Ludovico Marracci, preot şi om de cultură deopotrivă: acesta a lăsat 91 de manuscrise, printre care şi o traducere în latină a Coranului, fiind primul traducător european al Coranului care a folosit izvoarele arabe şi a prezentat diversele tradiţii şi doctrine musulmane.
Recenzie La Civiltà Cattolica 3907/06.04.2013
Primul număr din aprilie al revistei La Civiltà Cattolica este unul aniversar: se împlinesc 160 de ani de la primul număr, iar începând de astăzi revista va avea o nouă grafică după (41 de ani de ultima modificare de design).
Editorial: „La Civiltà Cattolica nu va înceta să se reînnoiască? (La Civiltà Cattolica non mancherà di rinnovarsi continuamente?, pp. 3-8). În editorialul numărului omagial redacţia reaminteşte câteva punte importante din istoria revistei şi prezintă noile modificări aduse, anunţând şi existenţa unui proiect de digitalizare a întregii colecţii publicate în ultimii 160 de ani (în colaborare cu Google).
Aniversarea a 50 de ani de la „Pacem in Terris” (Il cinquantesimo anniversario della „Pacem im Terris”, pp. 9-22). Giovanni Sale propune cititorilor o reîntoarcere la Scrisoarea Enciclică a Papei Ioan al XXIII-lea, Pacem in Terrus (11 aprilie 1963) care se a fost dată nu doar Bisericii - care era reunită în Conciliul Vatican II -, ci întregii lumi care experimenta frica unui război atomic (criza Cubaneză), iar astăzi trăieşte cu frica unor noi conflicte armate.
Cultura terapiei în societăţile occidentale (La cultura terapeutica nelle società occidentali, pp. 23-36). Giovanni Cucci analizează în acest articol, care de fapt este prima parte dintr-o prezentare făcută de autor la o conferinţă europeană internaţională, influenţa şi schimbările importante suferite de societăţile occidentale datorită aşa-zisei „culturi terapeutice” apărute în anii 70 ai secolului trecut.
Aspectele religioase din opera lui Boccaccio (Istanze religiose nell’opera di Boccaccio, pp. 37-49). Ferdinando Castelli, în anul în care se împlinesc 700 de ani de la naşterea marelui autor Giovanni Boccaccio, analizează aspectele religioase prezente în opera scriitorului italian, aspecte care de prea puţine ori sunt observate de cititorul de rând: acesta şi-a scris capodopera, Decameronul, nu pentru a corupe, ci pentru a ironiza imoralitatea societăţii din acele timpuri.
Dezbaterea asupra utilizării de avioane fără pilot armate (Il dibattito sull’impiego dei droni armati, pp. 50-60). Luciano Larivera analizează discuţiile survenite în cadrul ONU referitor la utilizarea de avioane fără pilot în lupta contra terorismului şi necesitatea de a-i proteja pe civili de eventualele utilizări abuzive ale acestor arme teleghidate.
Criza democraţiei? (La crisi della democrazia?, pp. 61-74). Francesco Occhetta analizează problema democraţiei vorbind despre o aşa-zisă criză a democraţiei contemporane, precum şi despre diversele forme de democraţie care pot să existe.
Primele documente semnate de Papa Francisc. O interpretare teologică (I primi atti di Papa Francesco. Una lettura teologica, pp. 75-83). Antonio Spadaro, ţinând cont că Papa Francesco aparţine aceleiaşi spiritualităţi ignaţiene precum el, încearcă să analizeze foarte succint primele clipe ale noului pontificat şi principalele teme teologice abordate de noul papă: milostivirea lui Dumnezeu, dialogul „afectiv şi efectiv” înăuntrul şi în afara Bisericii etc.
