Faptele de milostenie sunt acţiunile caritabile prin care venim în ajutorul aproapelui în nevoile lui trupeşti şi spirituale. A instrui, a sfătui, a mângâia, a încuraja sunt fapte de milostenie spirituală, ca şi a ierta şi a suporta cu răbdare. Faptele de milostenie trupească sunt, mai ales, a-i hrăni pe cei flămânzi, a-i adăposti pe cei fără locuinţă, a-i îmbrăca pe cei zdrenţăroşi, a-i vizita pe bolnavi şi pe cei închişi, a-i îngropa pe cei morţi. Printre aceste gesturi, pomana făcută celor sărac este una dintre principalele mărturii ale iubirii frăţeşti: ea este şi o faptă de dreptate plăcută lui Dumnezeu:
Cine are două haine să împartă cu cel care nu are şi cine are hrană să facă la fel (Lc 3, 11). Faceţi milostenie cu tot ce aveţi şi atunci toate vor fi pentru voi curate (Lc 11, 41). Dacă un frate sau o soră sunt goi şi lipsiţi de hrana de toate zilele şi cineva dintre voi le spune „Mergeţi în pace, încălziţi-vă şi săturaţi-vă” şi nu le daţi cele de trebuinţă pentru trup, care e folosul? (Iac 2, 15-16)
„Sfințească-se numele Tău” 2813
„Sfințească-se numele Tău” 2812
„Sfințească-se numele Tău” 2811
„Sfințească-se numele Tău” 2810
„Sfințească-se numele Tău” 2809
„Sfințească-se numele Tău” 2808
„Sfințească-se numele Tău” 2807
Rugăciunea Domnului: „Tatăl nostru!” 2805
Rugăciunea Domnului: “Tatăl nostru!” 2804