PE SCURT
1110. În liturgia Bisericii, Dumnezeu Tatăl e binecuvântat şi adorat ca izvorul tuturor binecuvântărilor creaţiei şi ale mântuirii, cu care ne-a binecuvântat în Fiul său, pentru a ne dărui Spiritul înfierii.
1111. Lucrarea lui Cristos în liturgie este sacramentală pentru că misterul său de mântuire se face prezent în ea prin puterea Spiritului său Sfânt; pentru că Trupul său, care este Biserica, e într-un fel sacramental (semnul şi instrumentul) în care Spiritul Sfânt împărtăşeşte misterul mântuirii; pentru că, prin acţiunile ei liturgice, Biserica peregrină ia parte de pe acum, ca într-o pregustare, la liturgia cerească.
1112. Misiunea Spiritului Sfânt în liturgia Bisericii este de a pregăti adunarea să-l întâlnească pe Cristos; de a-l aminti şi manifesta pe Cristos credinţei adunării; de a face prezentă şi a actualiza lucrare mântuitoare a lui Cristos prin puterea sa transformatoare şi de a face să rodească darul comuniunii în Biserică.
„Sfințească-se numele Tău” 2813
„Sfințească-se numele Tău” 2812
„Sfințească-se numele Tău” 2811
„Sfințească-se numele Tău” 2810
„Sfințească-se numele Tău” 2809
„Sfințească-se numele Tău” 2808
„Sfințească-se numele Tău” 2807
Rugăciunea Domnului: „Tatăl nostru!” 2805
Rugăciunea Domnului: “Tatăl nostru!” 2804