Biserica Greco-Catolica a înaintat un protest oficial pe data de 27 iunie președintelui Senatului, domnul Crin Antonescu, “faţă de lipsa de transparenţă şi consultare cu care Comisia de revizuire a lucrat la modificarea Constituţiei României, prejudiciind astfel întregul proces de modificare a legii fundamentale a unui stat de drept.”
“Este innaceptabil ca această comisie să nu fi comunicat zilnic, oficial, textele discutate zi de zi şi motivaţia din spatele votului, părţile interesate fiind nevoite să afle din presă despre forma articolelor votate”, a spus in scrisoarea sa Preafericirea Sa Lucian Cardinal Muresan, Intâistatatorul Bisericii Greco-Catolice.
In document se afirma ca “nici un articol din viitoarea Constituţie nu a suferit mai multe modificări decât cel referitor la rolul istoric al cultelor «în constituirea şi modernizarea statului român»”.
Articolul cu pricina a fost initial respins de Comisia de revizuire, apoi s-a spus ca va face parte din preambulul Constitutiei, ulterior s-a votat o forma care a fost apoi modificata de doua ori, ca in cele din urma forma finala a articolului sa devina: “România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale”.
Amendamentul de mai sus a devenit parte din articolul 1 al viitoarei Constitutii.
Preafericirea Sa Cardinalul Lucian a adus trei critici majore acestui articol si implicit procesului de revizuire al Constitutiei.
1. Prima critica se bazeaza pe faptul ca acest articol a suferit modificari de 180 de grade in 14 zile de unde “rezulta clar ca membrii acestei comisii au cedat la presiuni”.
“Prin
includerea acestui articol, Constituţia a fost transformată din carte
de principii – care ar trebui să se aplice egal tuturor – într-o carte
de istorie, iar adevărul istoric nu poate fi stabilit prin consens sau
în urma votului unei comisii”, a spus Cardinalul Lucian.
Scrisoarea a mentionat ca “nu Biserica Greco-Catolică a iniţiat amendamentul din Constituţie ce face referire la rolul istoric al cultelor în făurirea României. Dacă, însă, Comisia a votat ca în Constituţie să apară referinţe istorice, atunci adevărul istoric trebuia menţionat în întregime, la fel cum a făcut-o şi Constituţia din 1923 şi 1938.”
Pentru meritele avute la constituirea identitatii romanesti si la faurirea Romaniei, atat Constitutia din 1923 (art. 22) cat si cea din 1938 (art. 19) mentiona Biserica Greco-Catolica alaturi la Biserica Ortodoxa ca fiind “biserici romanesti”. “Biserica ortodoxa romana fiind religia marei majoritati a Romanilor este biserica dominanta in Statul roman; iar cea greco-catolica are intaietea fata de celelalte culte”, se afirma in aceste Constitutii.
Intr-o scrisoare anterioara, trimisa pe data de 19 iunie Comisiei de revizuire, Cardinalul Lucian afirmase ca “daca viitoarea Constitutie se doreste a fi un document istoric care sa vorbeasca despre aportul adus de unele institutii la constituirea si modernizarea statului roman”, Biserica Greco-Catolica va trebui mentionata alaturi de Biserica Ortodoxa, la fel cum a facut-o si Constitutia din 1923 si 1938.
2. A doua critica adusa articolului 1 din viitoarea Constitutie are la baza mentiunea din articol ca “numai cultelor «recunoscute de lege» le sunt recunoscute meritele în făurirea statului Român”, adaugare facuta cu 24 de ore inaintea votului pe textul final.
“Conform acestui articol din viitoarea
Constituţie, meritele istorice de netăgăduit ale unor culte vor fi
condiţionate de recunoaşterea actuală a acestora de către stat”, a spus Cardinalul.
Statul
va putea sa scoata in afara legii o Biserica “şi, astfel, să nu mai
recunoască meritele acesteia la făurirea României, iar acest lucru să
fie perfect constituţional”, se afirma in scrisoare.
“Această
formulare creează premisele repetării situaţiei din 1948 când Biserica
Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii de către comunişti şi s-a
încercat scoaterea ei din istorie, ceea ce stârneşte profundă
îngrijorare în rândul comunităţii greco-catolice”, a aratat Cardinalul Lucian.
Îngrijorarea Bisericii Greco-Catolice in legatura cu aceasta formulare “este fundamentată şi de faptul că din Comisia de modificare a Constituţiei a făcut parte domnul deputat şi vicepreşedinte PDL Ioan Oltean, care recent a iniţiat un nou proiect de lege pentru îngrădirea drepturilor Bisericii Greco-Catolice. Tot domnia sa a stat la baza unei modificări din articolul mai sus menţionat.”
Pe data de 8 mai, 2013, deputatul si vicepresedintele PDL IOan Oltean a initiat un nou proiect de lege prin care a incercat sa ingradeasca accesul la justitie al Bisericii Greco-Catolice si sa opreasca retrocedarile bisericilor greco-catolice confiscate de comunisti in 1948 si date Bisericii Ortodoxe Romane. Proiectul respectiv a fost criticat la vremea respectiva de comunitatea greco-catolica din Romania si din diaspora.
3. A treia critica adusa articolului 1 are la baza
faptul ca aceasta modificare constitutionala a nu fost discutata la
nivelul intregii societati si cu toate cultele din Romania, lucru
considerat “inadmisibil”.
Mai mult, “modificări majore la acest
articol s-au făcut cu 24 de ore înaintea votului final, astfel încât
nici un alt cult din România să nu-şi poată expune punctul de vedere”, s-a afirmat in scrisoare.
Datorita acestei lipse de consultari obligatorii, “această
decizie unilaterală a Comisiei de revizuire generează în mod nenecesar
discordie socială şi deschide calea statului spre intoleranţă,
discriminare şi abuzuri, cum s-a văzut şi în trecut”, a afirmat Cardinalul.
Modul lipsit de transparenta cum aceasta comisie a abordat un subiect atat de sensibil arata de ce “este imperativ ca în noua Constituţie statul să garanteze libertatea religioasă şi să definească clar ce este aceasta”, se arata in scrisoare.
Biserica Greco-Catolica a solicitat in scrisoarea din 19 iunie adresata Comisiei de revizuire sa defineasca in noua Constitutie libertatea religioasa urmand exemplul Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Actuala Constitutiei a Romaniei nu defineste ce include libertatea de constiinta si religie.
“În concluzie, ne declarăm dezaprobarea faţă de textul final al articolului 1 din viitoarea Constituţie şi ne rezervăm dreptul de a iniţia acţiunile pe care le considerăm necesare pentru a ne asigura că viitoarea Constituţie va garanta drepturi egale tuturor cetăţenilor României indiferent de confesiune sau credinţă“, a spus Preafericirea Sa la finele scrisorii.
Pentru referinta, postăm in continuare textul integral al scrisorii trimise domnului Crin Antonescu, Presedintele Senatului.
* * *
Nr. 586/13
Blaj, 27 iunie 2013
Domniei Sale,
Domnului Crin Antonescu
Preşedintele Senatului
Preşedinte al Comisiei de Revizuire a Constituţiei
Stimate Domnule Preşedinte,
Înaintez prin prezenta protestul oficial al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, faţă de lipsa de transparenţă şi consultare cu care Comisia de revizuire a lucrat la modificarea Constituţiei României, prejudiciind astfel întregul proces de modificare a legii fundamentale a unui stat de drept.
Este innaceptabil ca această comisie să nu fi comunicat zilnic, oficial, textele discutate zi de zi şi motivaţia din spatele votului, părţile interesate fiind nevoite să afle din presă despre forma articolelor votate.
Conform ştirilor din presă, nici un articol din viitoarea Constituţie nu a suferit mai multe modificări decât cel referitor la rolul istoric al cultelor “în constituirea şi modernizarea statului român”. Astfel:
● 5 iunie – Comisia de revizuire a Constituţiei a
respins amendamentul care ar fi recunoscut rolul istoric al Bisericii
Ortodoxe Române şi al altor Biserici şi Culte religioase la făurirea
României.
● 8 iunie – Într-un interviu televizat la Digi24, unde aţi
vorbit despre respingerea amendamentului respectiv, aţi adus în discuție
un preambul la Constituţie care “ar putea face referire la rolul unor
instituţii, Biserică sau Casa Regală, pentru rolul lor extrem de
important în ce înseamnă evoluţia statului”.
● 12 iunie – Inclusiv
senatorul PSD Ioan Chelaru a vorbit despre un eventual preambul la
Constituție. În legătură cu includerea unui articol cu rolul cultelor,
acesta a spus: “Este deja o formulă gândită ori o să facem un preambul”.
●
13 iunie – După ce iniţial l-au respins, membrii Comisiei de revizuire
au adoptat cu 20 de voturi amendamentul în forma: “România recunoaşte
rolul istoric în constituirea statului român al Casei Regale, Bisericii
Ortodoxe şi a celorlalte culte religioase”.
● 13 iunie – Deputatul şi
vicepreşedintele PDL Ioan Oltean, noul membru al Comisiei, a fost de
părere că Biserica Ortodoxă ar trebui trecută în amendament înaintea
Casei Regale.
● 17 iunie – Amendamentul a fost schimbat din nou prin
vot, acesta având noua formulă: “România recunoaşte rolul istoric, în
constituirea şi modernizarea statului român, al bisericii ortodoxe şi al
celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor
naţionale” (cf. Mediafax).
● 18 iunie – Cu o zi înainte de votul
final pe textul fundamental, articolul mai sus amintit devine: “România
recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului
român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase
recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale” (cf.
Hotnews). Articolul nu mai e parte din preambul, ci din art.1 al
viitoarei Constituţii.
În primul rând, din modul cum acest articol a suferit modificări de 180 de grade în decurs de 14 zile rezultă clar că membrii acestei comisii au cedat la presiuni. Prin includerea acestui articol Constituţia a fost transformată din carte de principii – care ar trebui să se aplice egal tuturor – într-o carte de istorie, iar adevărul istoric nu poate fi stabilit prin consens sau în urma votului unei comisii.
Menţionăm că nu Biserica Greco-Catolică a iniţiat amendamentul din Constituţie ce face referire la rolul istoric al cultelor în făurirea României. Dacă, însă, Comisia a votat ca în Constituţie să apară referinţe istorice, atunci adevărul istoric trebuia menţionat în întregime, la fel cum a făcut-o şi Constituţia din 1923 şi 1938.
În al doilea rând, dorim să ştim în baza cărui vot şi argument a apărut peste noapte, din 17 pe 18 iunie, în textul final adăugarea că numai cultelor “recunoscute de lege” le sunt recunoscute meritele în făurirea statului Român.
Conform acestui articol din viitoarea Constituţie, meritele istorice de netăgăduit ale unor culte vor fi condiţionate de recunoaşterea actuală a acestora de către stat.
Astfel, acest articol îi permite statului să rescrie istoria, statul putând scoate în afara legii o Biserică şi, astfel, să nu mai recunoască meritele acesteia la făurirea României, iar acest lucru să fie perfect constituţional.
Această formulare creează premisele repetării situaţiei din 1948 când Biserica Greco-Catolică a fost scoasă în afara legii de către comunişti şi s-a încercat scoaterea ei din istorie, ceea ce stârneşte profundă îngrijorare în rândul comunităţii greco-catolice.
Îngrijorarea este fundamentată şi de faptul că din Comisia de modificare a Constituţiei a făcut parte domnul deputat şi vicepreşedinte PDL Ioan Oltean, care recent a iniţiat un nou proiect de lege pentru îngrădirea drepturilor Bisericii Greco-Catolice. Tot domnia sa a stat la baza unei modificări din articolul mai sus menţionat.
Nu în ultimul rând, găsim că este inadmisibil ca o astfel de modificare constituţională să nu fie discutată la nivelul întregii societăţi şi cu toate cultele din România. Modificări majore la acest articol s-au făcut cu 24 de ore înaintea votului final, astfel încât nici un alt cult din România să nu-şi poată expune punctul de vedere.
Din lipsa acestei consultări obligatorii, această decizie unilaterală a Comisiei de revizuire generează în mod nenecesar discordie socială şi deschide calea statului spre intoleranţă, discriminare şi abuzuri, cum s-a văzut şi în trecut.
Modul cum această comisie a tratat un subiect atât de sensibil este un exemplu care dovedeşte de ce este imperativ ca în noua Constituţie statul să garanteze libertatea religioasă şi să definească clar ce este aceasta.
În concluzie, ne declarăm dezaprobarea faţă de textul final al articolului 1 din viitoarea Constituţie şi ne rezervăm dreptul de a iniţia acţiunile pe care le considerăm necesare pentru a ne asigura că viitoarea Constituţie va garanta drepturi egale tuturor cetăţenilor României indiferent de confesiune sau credinţă.
Cu stimă,
† CLAUDIU
Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore
† Cardinal LUCIAN
Arhiepiscop Major
