În urmă cu 17 ani, Papa Ioan Paul al II-lea efectua, între 7 și 9 mai, pentru prima oară, o vizită în România, o țară majoritar ortodoxă. Era prima vizită a unui Papă în România.
''Este pentru prima dată că Providența Divină mi-a oferit posibilitatea de a face o călătorie apostolică într-o țară predominant ortodoxă'' a spus Papa Ioan Paul al II-lea.
În timpul pontificatului său, Papa Ioan Paul al II-lea a întreprins un mare număr de călătorii în diferite țări ale lumii și a pus mare preț pe dialogul ecumenic dintre diversele confesiuni ale religiei creștine cu alte religii. De asemenea, el a fost primul papă care a intrat într-o sinagogă și într-o moschee.
Relațiile dintre creștinătatea occidentală și cea răsăriteană au cunoscut, după Marea Schismă din 1054, o răcire treptată de aproape un mileniu.
Prima deschidere în relațiile dintre aceste două biserici creștine datează din anul 1964, când Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Atenagoras, și Papa Paul al VI-lea și-au dat sărutarea frățească. Un an mai târziu au fost ridicate anatemele reciproce, inițiindu-se o nouă etapă în istoria celor două Biserici creștine.
Imediat după prăbușirea regimurilor totalitare din Europa Centrală și de Est, Suveranul Pontif a efectuat mai multe vizite în țări din această regiune.
Încă din ianuarie 1990, autoritățile române au adresat Sanctității Sale o invitație de a vizita România, invitație reînnoită în iulie 1998 de către președintele Emil Constantinescu. Papa Ioan Paul al II-lea a acceptat invitația la 12 martie 1999.
Vizita Papei Ioan Paul al II-lea, în România, a avut loc în perioada 7-9 mai 1999.
Înaltul oaspete a sosit la București, la 7 mai, la prânz, fiind întâmpinat de președintele României, Emil Constantinescu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe-Române, Teoctist, Mitropolitul Bisericii Române Unite cu Roma, Lucian Mureșan, Arhiepiscopul romano-catolic, Ioan Robu, Nunțiul Apostolic, Jean-Claude Perisset, și alte personalități ale vieții politice și publice românești.
Ceremonia de întâmpinare a cuprins trecerea în revistă a gărzii de onoare și intonarea imnurilor de stat ale Vaticanului și României.
Răspunzând cuvintelor de bun venit, Sancitatea Sa Papa Ioan Paul al II-lea a rostit un discurs în limba română: "Cu mare bucurie sosesc, astăzi, în România, națiune mult dragă mie și pe care de multă vreme doream să o vizitez. Cu profundă emoție i-am sărutat pământul, recunoscător înainte de toate lui Dumnezeu cel atotputernic care, în prevăzătoarea Sa bunăvoință, mi-a hărăzit să văd realizat acest gând. (...) Am încredere că vizita mea va contribui la cicatrizarea rănilor produse în relațiile dintre Bisericile noastre în timpul celor cincizeci de ani care s-au scurs și va deschide un anotimp de colaborare reciprocă plină de încredere (...)". Papa a ținut să amintească misiunea apostolică a Sfântului Andrei pe meleagurile Dobrogei și lunga tradiție creștină a românilor: "Sămânța Evangheliei, căzută în teren fertil, a produs, în perioada acestor două milenii, roade abundente de sfințenie și de martiriu. Mă gândesc la Sfântul Ioan Cassian și la Dionisie Exiguul, care au contribuit la transmiterea comorilor spirituale, teologice și canonice ale Orientului grec, Occidentului latin; apoi, mult mai târziu, la voievodul Ștefan cel Mare și Sfânt, 'un adevărat atlet al credinței creștine', cum l-a numit Papa Sixt al IV-lea și la numeroși alți slujitori ai Evangheliei, între care domnitorul și martirul Constantin Brâncoveanu, iar mai recent, numeroșii martiri și mărturisitori ai credinței."
După ce a amintit, în cadrul discursului său, greutățile prin care a trecut țara noastră în timpul regimului comunist, Papa Ioan Paul al II-lea a încurajat poporul român, spunând: ''România, țara-punte între Orient și Occident, punct de răscruce între Europa Centrală și cea Orientală, România, pe care tradiția o numește cu frumosul titlu de 'Grădina Maicii Domnului', vin la tine în numele lui Iisus Cristos, Fiul lui Dumnezeu și al Prea Sfintei Fecioare Maria. În pragul unui nou mileniu, întemeiază-ți viitorul mai departe pe stânca tare a Evangheliei. Cu ajutorul lui Cristos vei fi protagonista unei noi perioade de entuziasm și curaj. Vei fi națiune prosperă, pământ roditor de bine, popor solidar și făcător de pace. Dumnezeu să te ocrotească și să te binecuvânteze mereu!''
După ceremonialul întâmpinării, Suveranul Pontif și Patriarhul Teoctist s-au îndreptat, în papamobil, spre Palatul Patriarhiei, coloana oficială fiind salutată de zeci de mii de locuitori ai Capitalei. A urmat prima întrevedere între cei doi întâistătători. Seara a fost încheiată de o recepție oficială oferită în onoarea sa la Palatul Cotroceni.
A doua zi, programul oficial a cuprins o vizită la Cimitirul Bellu Catolic, unde Papa Ioan Paul al II-lea a adus un omagiu unor prelați greco-catolici, victime ale persecuției comuniste: Iuliu Hossu (1885-1970), cardinal 'in pectore', și Vasile Aftenie (1899-1950), primul episcop mort în închisorile comuniste. Suveranul Pontif s-a oprit și la Cimitirul Eroilor Revoluției, în semn de omagiu adus victimelor din decembrie 1989. A asistat, apoi, la Divina Liturghie greco-catolică celebrată la Catedrala ''Sf. Iosif''.
Tot în acea zi Suveranului Pontif s-a întâlnit cu Patriarhul Teoctist și membrii Sinodului Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat președintele Emil Constantinescu, premierul Radu Vasile, președinții Camerelor Parlamentului, personalități ale vieții publice și membri ai Corpului Diplomatic acreditat la București.
Patriarhul Teoctist a numit vizita Papei drept ''un eveniment unic în Biserica noastră''. ''Chiar dacă mulți se îndoiau de posibilitatea realizării acestei vizite'', a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ''a făcut Dumnezeu așa fel că s-au adeverit cuvintele: 'unde vrea Dumnezeu se biruiesc hotarele firii'''.
Celebrarea euharistică a Suveranului Pontif a avut loc în cea de-a treia zi a vizitei, 9 mai, în Parcul Izvor, în prezența Prea Fericitului Părinte Teoctist și a peste 200.000 de credincioși catolici, greco-catolici, ortodocși, din București și din toate colțurile țării. Suveranul Pontif a celebrat slujba și a rostit predica în limba română, apoi a binecuvântat credincioșii în limbile română, maghiară, germană și poloneză.
''Din această Capitală, doresc să îmbrățișez întreaga României, în toată alcătuirea ei: pe toți, din apropiere și de departe, îi asigur de afecțiunea și rugăciunea mea. E o mare bucurie spirituală pentru mine faptul că mă aflu pe pământ românesc și să-I mulțumesc lui Dumnezeu împreună cu voi pentru lucrările minunate pe care le-a înfăptuit și pe care Liturghia timpului pascal ne invită să le amintim cu bucurie și gratitudine față de Domnul. (...) În numele acestei mari inspirații ecumenice, mă adresez tuturor celor ce cred în Cristos, care trăiesc în România. Mă aflu aici printre voi însuflețit numai de dorința adevăratei unități și de voința de a îndeplini ministerul petrin pe care Domnul mi l-a încredințat între frații și surorile în credință.''
În finalul slujbei, Suveranul Pontif i-a adresat ''din toată inima'' Patriarhului Teoctist invitația de a veni la Roma. Pentru a doua oară, Papa Ioan Paul al II-lea l-a invitat pe Patriarhul Teoctist în papamobil, să-l însoțească la Aeroportul București-Băneasa.
''Au fost zile de profunde emoții pe care le-am trăit cu intensitate și care vor rămâne întipărite pentru totdeauna în inima mea. Primim ca un dar din mâna lui Dumnezeu evenimentele la care am participat împreună, având încredere că ele vor aduce roade de har atât pentru creștini cât, și pentru întregul popor al României. Țara voastră are ca și înscrisă în rădăcinile ei o singulară vocație ecumenică. Prin poziția geografică și prin lunga ei istorie, prin cultură și tradiție, România este o casă unde Orient și Occident se regăsesc în dialog natural. (...). Reînnoiesc urarea să se ajungă în sfârșit la depunerea armelor pentru a se întâlni din nou și a întreprinde noi și mai eficiente dialoguri de comuniune și pace! Un rol important, în această privință, revine creștinilor indiferent de confesiunea la care aparțin. Ei sunt chemați azi să trăiască și să demonstreze cu mai mare îndrăzneală fraternitatea lor, pentru ca popoarele să fie încurajate, mai mult, determinate să regăsească și să consolideze ceea ce au în comun. Evenimentul spiritual pe care l-am trăit, binecuvântat de Sfântul Dimitrie și de sfinții martiri ai ultimelor decenii, este o experiență de păstrat și de transmis în speranța că noul mileniu ce se deschide în fața noastră să fie un timp de mai mare comuniune între Bisericile creștine și de descoperire a fraternității dintre popoare. Acesta este visul pe care îl port cu mine în timp ce las acest iubit pământ'', a spus atunci Suveranul Pontif.
La 12 mai 1999, Papa Ioan Paul al II-lea și-a început cuvântarea în cadrul Audienței Generale referindu-se la vizita efectuată în România: ''Gândul meu se întoarce mereu cu vie emoție spre vizita pe care Dumnezeu mi-a dat ocazia să o efectuez zilele trecute în România. A fost vorba de un eveniment cu dimensiune istorică, fiind prima mea călătorie într-o țară unde creștinii sunt în majoritate ortodocși''.
Această vizită istorică a fost larg mediatizată de mass-media internațională, agențiile de presă și presa internațională acordând largi spații evenimentului.
Papa Ioan Paul al II-lea a trecut la cele veșnice la 2 aprilie 2005.
La 1 mai 2011, Papa Ioan Paul al II-lea a fost beatificat de succesorul său Benedict al XVI-lea, iar la 27 aprilie 2014, Papa Francisc l-a declarat sfânt, în fața unei mulțimi de sute de mii de credincioși veniți din întreaga lume.
AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)
