"Învinge indiferența și cucerește pacea" este titlul Mesajului Papei Francisc pentru cea de-a 49-a Zi Mondială a Păcii, din 1 ianuarie 2016.
În continuare, vă prezentăm o sinteză a Mesajului pentru cea de-a 49-a Zi Mondială a Păcii.
1. Primul dușman al păcii este indiferența oamenilor, generată de respingerea lui Dumnezeu. Mesajul Pontifului începe cu îndemnul la angajarea cu încredere în favoarea păcii deoarece, dacă este adevărat că pacea este un dar al lui Dumnezeu – care nu este niciodată indiferent față de umanitate – la fel de adevărat este că realizarea păcii este încredințată bărbaților și femeilor de bunăvoință.
2. În ciuda actelor de terorism, a războaielor și a formelor de violență care au caracterizat ultimii ani, situație emblematică pentru așa-numitul "al treilea război mondial pe bucăți", Pontiful a înșiruit o serie de motive dătătoare de speranțe, făcând referință la unele evenimente internaționale recente, precum Conferința Internațională asupra Climei (Cop21); întâlnirea la vârf de la Addis Abeba și Agenda 2030 privind dezvoltarea sustenabilă, ce reprezintă încercări ale liderilor mondiali de depășire a intereselor individualiste și a indiferenței privitoare la chestiuni deosebit de critice.
Anul care a trecut a fost special și pentru Biserică, dată fiind împlinirea a 50 de ani de la două importante documente ale Conciliului Vatican al II-lea (Nostra aetate și Gaudium et spes), acestea reprezentând o expresie a dorinței de dialog, solidaritate și însoțire în raportul Bisericii cu familia umană, idee întărită de Papa Francisc și prin proclamarea Jubileului Milostivirii. Capacitatea de a ierta și de a respinge indiferența, prin deschiderea față de ceilalți, se află la baza vocației în privința fraternității și a vieții comunitare, fără de care am fi mai puțin umani. Așadar, pentru a cuceri pacea, este necesară învingerea indiferenței.
3. Indiferența a existat întotdeauna în istoria omului – recunoaște Papa Francisc – chiar dacă în zilele noastre a depășit sfera individuală, dând viață fenomenului "globalizării indiferenței". Prima formă de indiferență în societatea umană este indiferența față de Dumnezeu, din care derivă indiferența față de aproapele și indiferența față de creație, generând comportamente de închidere și detașare.
4. Însă, în ce mod este amenințată pacea de indiferența globalizată? Uitarea și negarea lui Dumnezeu – evidenția Benedict al XVI-lea, în 2011, la Assisi – care-l determină pe om să nu mai recunoască nicio regulă mai presus de sine, luându-se pe sine ca precept, au generat o cruzime și o violență fără măsură. Indiferența față de aproapele, care își are originea în indiferența față de Dumnezeu, asumă aspectul inerției și al dezinteresului, care alimentează persistența situațiilor de nedreptate și generează un grav dezechilibru social care, la rândul lor, creează violențe și nesiguranță.
5. Pentru a ieși din globalizarea indiferenței, este necesar un parcurs de convertire a inimii care, prin harul lui Dumnezeu, trebuie să devină în măsură să se deschidă altora în spirit de solidaritate autentică. O solidaritate care – după cum amintește Ioan Paul al II-lea în enciclica "Sollecitudo rei socialis" – este decizia fermă și perseverentă de angajare pentru binele comun".
6. Însă, pentru a învinge indiferența, este necesar să se dea viață unei reale culturi a solidarității și milostivirii. Acest obiectiv necesită angajarea persoanelor care au responsabilități cu caracter educativ și formativ: în primul rând familia, mediu privilegiat pentru transmiterea credinței și a valorilor iubirii, fraternității, conviețuirii, a împărțirii unii cu ceilalți, a atenției și grijii față de celălalt; educatorii, chemați să inspire valori de libertate, respect reciproc și solidaritate; actorii comunicației sociale, care au obligația de a se pune în slujba adevărului.
7. Ca o demonstrație a faptului că pacea este rod al unei culturi a solidarității, milostivirii și compasiunii, Papa Francisc a citat unele exemple de implicare lăudabilă, precum: organizații neguvernamentale și asociații de caritate din cadrul Bisericii și dinafara acesteia, care acordă ajutor migranților; operatori din mass-media care informează opinia publică și solicită trezirea conștiințelor și toți cei care fac eforturi în apărarea drepturilor omului. În Mesaj, Papa îi amintește pe toți cei care acționează în spiritul milostivirii și al solidarității, mulțumind familiilor și comunităților ecleziale care au pus în practică îndemnul de a găzdui o familie de refugiați.
8. Jubileul Milostivirii reprezintă o ocazie de a contribui la edificarea păcii prin intermediul unui profund examen de conștiință care să ne facă pe fiecare să recunoaștem cum se manifestă indiferența în propriile vieți, pentru a ne angaja în mod concret la îmbunătățirea realității în care se trăiește, pornind de la propria familie, de la vecini și de la mediul de muncă.
Și statele sunt îndemnate la gesturi concrete, la acte de curaj în favoarea persoanelor celor mai fragile din cadrul societății, precum deținuții, migranții, șomerii și bolnavii.
De asemenea, Papa Francisc nu s-a limitat la invocarea abolirii pedepsei cu moartea și la posibilitatea amnistierii, ci solicită totodată condiții de viață demne pentru migranți și respect pentru femeile din câmpul muncii.
Sfântul Părinte încheie Mesajul pentru cea de-a 49-a Zi Mondială a Păcii adresând un triplu apel responsabililor de state și încredințând propriile speranțe mijlocirii Maicii Domnului.
În apel, Papa solicită: respingerea noilor conflicte și războaie care distrug bogățiile materiale, culturale și sociale ale popoarelor, nu doar integritatea lor morală și spirituală; susținerea ștergerii sau a gestiunii sustenabile a datoriei internaționale a țărilor sărace și susținerea adoptării unor politici de cooperare care să respecte valorile populațiilor locale fără a leza dreptul la viață al copiilor pe cale să se nască.
