Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


9 - = 7
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

O posibilă beatificare a Rafilei Găluţ din Bocsig

 
O posibilă beatificare a Rafilei Găluţ din Bocsig
  • 31 Mai 2013
  • 2928
Patru episcopi s-au ocupat de studierea vieţii Rafilei Găluţ din Bocsig, iar PS Alexandru Mesian nu exclude posibilitatea începerii unui proces de beatificare.

Episcopul greco-catolic al Lugojului, PS Alexandru Mesian, a „dezgropat“ povestea unui fenomen supranatural, petrecut în perioada interbelică. Pentru mulţi bănăţeni, acesta a fost un adevărat miracol divin. Este vorba de povestea Rafilei Găluţ, supranumită Fecioara din Bocsig, o tânără care a dus o viaţă profund creştină şi care a fost binecuvântată cu stigmatele Mântuitorului. PS Alexandru Mesian a publicat recent o carte despre acest fenomen. El nu exclude începerea unui proces la Congregaţia pentru Cauzele Sfinţilor de la Vatican, care să ducă la beatificarea acestei tinere puţin cunoscute în România.

„Prezenta lucrare este un început, o temă de cercetare, pentru a încerca să pătrundem «Planul Domnului», «Voinţa Domnului» şi ce aşteaptă El de la noi. Prin aceasta încercăm să răspundem şi dorinţelor credincioşilor noştri de a afla lucruri extraordinare din viaţa acestei fecioare din Bocsig care a trăit 29 de ani, din care ultimii şapte ani a purtat periodic Rănile Domnului nostru Iisus Hristos. Încă de la început, dorim să facem menţiunea că Rafila Găluţ nu se evidenţiază numai strict prin stigmate, ci şi prin viaţa ei de sfinţenie, prin caritate, prin exemplul vieţii sale“, a afirmat PS Alexandru Mesian cu privire la lucrarea pe care a publicat-o la Editura Surorilor Lauretane din Baia Mare.

Cine a fost Rafila Găluţ

Tânăra Rafila Găluţ s-a născut pe 8 februarie 1910, în localitatea Bocsig, din actualul judeţ Arad. Ea era fiica lui Constantin Găluţ şi a Anei Zgerden. Pentru că sănătatea ei era foarte fragilă, preotul greco-catolic din localitate, Demetriu Nysztor, a botezat-o pe fetiţă în data de 10 februarie 1910.

Rafila Găluţ a fost foarte apropiată de Biserică încă de mică. În anul 1931, ea ar fi vrut să devină călugăriţă în Congregaţia Surorii Maicii Domnului de la Blaj. Este vorba de prima congregaţie călugărească românească din Biserica Greco-Catolică. Ea a fost fondată imediat după primul război mondial, pentru a veni în sprijinul orfanilor şi văduvelor rămase în urma conflagraţiei mondiale. Însă superiorii acestei congregaţii călugăreşti au sfătuit-o pe Rafila Găluţ să renunţe, din cauza sănătăţii sale fragile. Însă ea, chiar dacă a rămas în afara cinului călugăresc, a continuat să ducă o viaţă care are faimă de sfinţenie. În perioada 1932–1939, până la moarte, ea a fost binecuvântată cu stigmatele Mântuitorului. Cazul ei a fost investigat de mari personalităţi ale lumii clericale şi medicale. Inclusiv mari savanţi ai vremii sau preoţi trimişi de Vatican au vizitat-o pe Rafila Găluţ, pentru a cerceta acest fenomen. Ierarhul care a cercetat pentru prima dată acest fenomen a fost episcopul eparhial al Lugojului, PS Alexandru Nicolescu, cel care avea să devină, din 1936, mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. „Cazul a fost studiat şi de medici de specialitate, care au afirmat, după consultaţii îndelungate, că domeniul lor de investigare încetează, cazul fiind preluat de teologie, adică pe cale naturală nu se poate explica apariţia rănilor şi, de asemenea, după mai multe zile, închiderea lor în mod natural. Pe baza rapoartelor primite de la preoţii care au studiat cazul Rafilei Găluţ şi a rezultatelor examenelor medicale, P.S. dr. Alexandru Nicolescu, episcopul Lugojului, a informat în mai multe rânduri Congregaţia pentru Bisericile Orientale din Roma şi s-au primit şi răspunsuri la această corespondenţă“, potrivit site-ului oficial al Bisericii Greco-Catolice, www.bru.ro.

A urmat apoi PS Ioan Bălan, succesorul în scaunul de episcop de Lugoj al IPS Alexandru Nicolescu. PS Ioan Bălan nu a putut iniţia vreun demers care să aibă ca finalitate o eventuală beatificare a Rafilei Găluţ, pentru că a intervenit cel de-al doilea război mondial, cu ororile sale, apoi instaurarea regimului comunist în România. În anul 1947, PS Ioan Bălan a fost arestat şi a suferit martiriul pentru credinţă în temniţele bolşevice. La rândul său, succesorul PS Ioan Bălan, IPS Ioan Ploscaru, a fost mărturisitor al credinţei în închisorile comuniste. După anul 1990, IPS Ioan Ploscaru şi-a consacrat întreaga energie reorganizării eparhiei sale, în condiţiile în care Biserica Greco-Catolică, interzisă de comunişti în anul 1947, a ieşit din catacombe după căderea regimului roşu. Însă Ioan Ploscaru nu a neglijat nici continuarea investigării cazului Rafila Găluţ. Această misiune a trecut asupra succesorului său, PS Alexandru Mesian. El a colectat personal o serie de mărturii legate de Fecioara din Bocsig, în cursul celor şapte vizite pastorale desfăşurate în această parohie. În acest moment, există un singur român beatificat de Biserica Catolică. Este vorba de Ieremia Valahul, un călugăr capucin care a trăit în Evul Mediu. În luna august, va fi beatificat un al doilea român, monseniorul Vladimir Ghika.

Sursa: romanialibera.ro

Știri din aceeași categorie