Capitala Franţei a găzduit pe 21 iulie a.c., aşa-numitul «Summit al conştiiţelor», o reuniune pregătitoare pentru Conferința asupra Climei organizată de ONU, COP 21, care va avea loc în luna decembrie a acestui an la Paris. Summit-ul a reunit 40 de personalităţi din întreaga lume, inclusiv Statul Vatican, reprezentat de cardinalul Peter Turkson, preşedintele Consiliului Pontifical Justiţie şi Pace.
Sesiunile de lucru de la Paris au fost deschise de preşedintele Francois Holland, promotorul acestei întâlniri. În discursul său, şeful de stat a făcut apel la un efort comun din partea comunităţii internaţionale, pentru a fi găsit un acord cu privire la îngrijirea mediului înconjurător:
•„Este nevoie ca toată lumea să ajungă la aceste acorduri”, a spus preşedintele Hollande. El a subliniat că întâlnirea ar fi putut fi un simplu moment de recunoaștere pentru viitoarea Conferință privind schimbările climatice, însă obiectivul ei este acela de a pun într-adevăr baza unui acord de omologare decisivă și finală din partea Adunării Generale ONU a obiectivelor de dezvoltare durabilă”.
Preşedintele Franţei a apelat la conștiința șefilor de stat, guvernelor, întreprinderilor și cetățenilor lumii, pentru a se realiza la Conferinţa de la Paris obiectivul ambiţios de găsire a unui «acord global», care să poată fi aplicat şi respectat „peste tot”. Cuvinte sale s-au adresat foarte clar asupra unei responsabilităţi, de la care de-a lungul anilor, mai multe țări au reușit să se sustragă.
Printre participanții la «Summitul conştiiţelor» au fost Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului, Bartolomeu I și rabinul David Rosen, directorul internaţional al afacerilor interreligioase al Comitetului Evreiesc American (American Jewish Committee).
Adresându-se acestora, preşedintele Hollande a spus că „liderii religioşi au o importanţă deosebită în trezirea conştiinţei pentru mediu”. Liderul european a menţionat apoi rolul adus de Succesorul lui Petru prin ultima sa scrisoare:
• „Am citit recent enciclica «Laudato si’». Despre ocrotirea casei comune – a spus Hollande – care propune tuturor fiinţelor umane să intre într-un dialog cu tot ceea ce ţine de casa noastră comună. Enciclica papei Francisc oferă reflecții importante pe tema ecologiei” – a încheiat el.
La rândul său, cardinalul Turkson, citând acelaşi document, a susţinut că pentru a putea salva Planeta, trebuie luate decizii de cotitură, trebuie „schimbată traiectoria”.
• „Imperativul urgent – a declarat preşedintele dicasterului vatican – este acela de a răspunde fiecare, după cum ne îndeamnă Papa în enciclica sa, la întrebarea: «Ce fel de lume dorim să lăsăm pe mai departe copiilor noştri?»”.
Patriarhul Constantinopolului sa, Bartolomeu I, care de multă vreme a atras atenția comunităţii internaţionale asupra a problemelor de mediu, a tras un adevărat semnal de alarmă cu privire la acest subiect, arătând că niciodată până acum ecosistemele Pământului nu s-au confruntat cu leziuni de acest nivel; sunt „aproape iremediabile”, a spus Patriarhul.
Cu ocazia Summit-ului de la Paris redacţia franceză Radio Vatican l-a intervievat pe președintele catolic al asociaţiei franceze pentru dezvoltare Terre Solidaire, Guy Aurenche:
•„Partenerii Terre Solidaire ne spun că problema ambientală îi afectează în principal pe cei săraci, ei fiind principalele victime ale crizei ecologice. Mă gândesc la prietenii noștri pescari din Filipine, care suferă distrugerea cauzată de tornade și taifunuri în proporții mult mai mari decât înainte: trebuiesc ajutaţi! De asemenea, nu pot fi uitaţi prietenii noștri din regiunea Sahel a Africii, care luptă împotriva deșertificării. Mă gândesc la multe alte situaţii în care persoanele cele mai sărace sunt principalele victime. Trebuie să renunţăm la ideea că această urgenţă este doar o «minge» aruncată între ecologişti sau o problemă a oamenilor bogaţi care doresc să se impună persoanelor mai sărace. Sunt săracii cei care ne spun că: supravieţuirea noastră depinde de o reacție reală, o reacție la nivel mondial. Nu, nu-i putem lăsa singuri”.
