Invocația către Isus, Regele Iubirii – o vindecare pentru cei abuzați în copilărie

Originea invocației

Devoțiunea către Isus, Regele Iubirii a luat naștere pe 17 august 1922, când Isus i s-a manifestat Yvonnei Beauvais, o tânără franțuzoaică ce făcea o reculegere în mănăstirea augustinienelor Milostivirii lui Isus, în Malestroit, provincia Bretania, din Franța. Isus i-a spus Yvonnei: „Seara și dimineața spune: O, Isuse, Regele Iubirii, mă încred în bunătatea Ta milostivă!”.

Pe 18 martie 1927, Yvonne Beauvais a intrat în comunitatea din Malestroit, iar pe 29 septembrie 1931 a pronunțat voturile perpetue, primind numele de Maica Yvonne-Aimée a lui Isus. După o viață plină de o extraordinară iubire, dar și de mari suferințe acceptate în credință, Regele Iubirii a chemat-o la El pe Maica Yvonne-Aimée pe 3 februarie 1951.

La început, invocația către Isus, Regele Iubirii s-a răspândit din om în om, după care au început să apară niște modeste semne de carte tipărite cu textul invocației și o imagine a Preasfintei Inimi a lui Isus. În 1932, episcopul de Vannes (Franța) a aprobat invocația pentru dieceza sa. În anul următor, Papa Pius XI a atașat de această rugăciune obținerea unei indulgențe pentru ordinul augustinienelor Milostivirii lui Isus și pentru bolnavii îngrijiți în spitalul acestora. Papa Pius XII a reînnoit indulgența, iar pe 6 decembrie 1958 Sfântul Papă Ioan XXIII a extins-o pentru întreaga Biserică.

În 1940, în ceasurile întunecate ale celui de-al doilea război mondial, Maica Yvonne-Aimée a desenat o medalie cu o imagine, pentru a face mai cunoscută și iubită mica invocație. Ea a ales să îl reprezinte pe Domnul nostru sub chipul unui copilaș de doi sau trei ani. Expresia lui este plină de compasiune și tandrețe; este ușor să te apropii de el. Coroana simbolizează regalitatea Sa; ramura de măslin pe care o ține în mână, darul vindecării și al păcii pe care îl oferă; cu cealaltă mână, El arată către Inima Sa care revarsă milostivire.

Har de vindecare

Invocația către Isus, Regele Iubirii aduce consolare în special adulților care au suferit o traumă în copilărie, cum ar fi un abuz fizic, emoțional sau sexual.

Copilul-Rege nu este amenințător. Copilul interior care trăiește în adultul rănit emoțional poate accepta îmbrățișarea micului Rege al Iubirii. Cine a fost traumatizat în copilărie poate să-i permită Micului Rege să se apropie și să absoarbă în inocența Divinei Sale Copilării inocența sfărâmată care continuă să-i provoace adultului teamă, rușine, nevoia de a-și face rău. În același timp, Isus, Regele Iubirii redă sufletelor inocența care a fost pierdută în copilărie, sau furată, sau pângărită cu cruzime.

O experiență personală

Acum aproape treizeci de ani, după ce am încercat îndelung, ca majoritatea călugărilor, să practic rugăciunea neîncetată a inimii, am nimerit în mod providențial într-un anticariat peste o biografie în franceză a Maicii Yvonne-Aimée a lui Isus, carte cu tiraj epuizat. Astfel am aflat de mica sa invocație: „O, Isuse, Regele Iubirii, mă încred în bunătatea Ta milostivă!”. Într-o zi, îngenuchiind în fața Sfântului Sacrament fără să încerc să mă gândesc la ceva în mod special, mi-am dat seama, spre surprinderea mea, că rugăciunea Maicii Yvonne-Aimée se repeta singură, fără efort și fără întrerupere, în inima mea. M-am surprins rugându-mă cu mica invocație în fiecare moment al zilei și chiar și în timpul nopții, într-un mod asemănător cu practica „Rugăciunii lui Isus” a călugărilor din Biserica Orientală. De-a lungul anilor, harul acestei rugăciuni neîncetate cu cuvintele micii invocații nu s-a diminuat. Este mereu acolo: un murmur subtil de încredere care izvorăște în adâncul sufletului.

Ca preot nou hirotonit, dădeam adesea mica invocație ca penitență celor care veneau la mine pentru spovadă. Oameni din toate categoriile sociale au început să dea mărturie despre harurile primite: haruri de vindecare interioară, de victorie asupra obiceiurilor păcătoase persistente și adânc înrădăcinate, de încredere în milostivirea lui Cristos, și de rugăciune neîncetată a inimii.

Invocația ne obligă la încredere

Maica Yvonne-Aimée a lui Isus iubea mica invocație către Isus, Regele Iubirii și dorea ca aceasta să fie cunoscută și răspândită, deoarece aceasta era dorința Domnului. Într-o scrisoare în care îi cerea Papei Pius XI să acorde indulgența pentru această rugăciune, ea scria:

„Această mică invocație este atât de dulce, atât de puternică, atât de bogată...Această invocație este apreciată de cei bolnavi; îi consolează. Ei iubesc această rugăciune deoarece face apel la Regalitatea lui Cristos, la Iubirea, Milostivirea, Bunătatea Sa; într-un fel, invocația ne obligă la încredere. Ea condensează și rezumă invocațiile noastre familiare către Preasfânta Inimă a lui Isus.”

Text prelucrat din două materiale semnate de Dom Mark Kirby, O.S.B
Traducere: Oana Viviana Dimcev

Surse:cenacleosb.org și vultus.stblogs.org