Domnul nu ne vrea creștini de ocazie, ci discipoli îndrăgostiți de Evanghelie

În timpurile noastre, poate că nu lipsesc creștinii de ocazie, dar sunt puțini cei dispuși să lucreze zi de zi în ogorul lui Dumnezeu, cultivând în inima lor sămânța Evangheliei: a spus papa Leon al XIV-lea în alocuțiunea rugăciunii ”Angelus” de duminică, 6 iulie a.c., în Piața San Pietro. În cursul după-amiezii, papa merge la Castel Gandolfo pentru o perioadă de odihnă.

”Domnul vrea să facă ceva mare în viața noastră și în istoria omenirii, dar puțini sunt cei care își dau seama de acest lucru, care se opresc ca să primească darul, care îl vestesc și îl duc la ceilalți”: a spus papa Leon al XIV-lea la rugăciunea ”Îngerul Domnului” rostită duminică, 6 iulie a.c., împreună cu zeci de mii de romani și pelerini care au venit în Piața San Pietro în pofida temperaturilor caniculare. În cursul după-amiezii, Sfântul Părinte merge la reședința pontificală din Castel Gandolfo pentru o perioadă de odihnă, dar va continua întâlnirile publice duminicale cu romanii și pelerinii.

Vă oferim aici în traducerea noastră de lucru alocuțiunea papei Leon al XIV-lea.

«Evanghelia de astăzi (Lc 10,1-12.17-20) ne amintește importanța misiunii, la care cu toții suntem chemați, fiecare după vocația lui și în situațiile concrete în care l-a așezat Domnul. Isus trimite șaptezeci și doi de discipoli (v. 1). Acest număr simbolic arată că speranța Evangheliei este destinată tuturor popoarelor: chiar aceasta este lărgimea inimii lui Dumnezeu, secerișul său îmbelșugat, altfel spus, lucrarea pe care El o săvârșește în lume pentru ca la toți fiii săi să ajungă iubirea sa și să fie mântuiți.

În același timp, Isus spune: „Secerişul este mare, însă lucrătorii sunt puţini. Rugaţi-l deci pe Domnul secerişului să trimită lucrători în secerişul lui!” (v. 2). Pe de o parte, Dumnezeu, ca un semănător, a ieșit cu mărinimie în lume ca să semene și a pus în inima omului și a istoriei dorul de infinit, după o viață plină, după o mântuire care să-l elibereze. De aceea, secerișul este mare, Împărăția lui Dumnezeu ca o sămânță încolțește în sol, iar femeile și bărbații de astăzi, chiar dacă se pare că sunt luați cu atâtea alte lucruri, așteaptă un adevăr mai mare, sunt în căutarea unei semnificații mai pline pentru viața lor, doresc dreptate, poartă în ei aspirația la viața veșnică. Pe de alta, însă, sunt puțini lucrătorii care merg să lucreze în ogorul semănat de Domnul și care, chiar mai înainte, sunt capabili să recunoască, cu ochii lui Isus, grâul bun gata de cules (cf. In 4,35-38). Este ceva mare pe care Domnul vrea să-l facă în viața noastră și în istoria omenirii, dar puțini sunt cei care își dau seama de acest lucru, care se opresc ca să primească darul, care îl vestesc și îl duc la ceilalți.

Dragi frați și surori, Biserica și lumea nu au nevoie de persoane care își îndeplinesc obligațiile religioase arătându-și credința ca pe o etichetă exterioară, dar au nevoie de lucrători dornici să lucreze în ogorul misiunii, de discipoli îndrăgostiți care dau mărturie pentru Împărăția lui Dumnezeu oriunde se află. Poate că nu lipsesc ”creștinii de ocazie”, care din când în când acordă spațiu vreunui bun simțământ religios ori participă la vreun eveniment, dar sunt puțini cei dispuși să lucreze zi de zi în ogorul lui Dumnezeu, cultivând în inima lor sămânța Evangheliei pentru ca apoi să o ducă în viața de fiecare zi, în familie, la locurile de muncă și de studiu, în diferitele domenii sociale și la cei care se află în necesități.

Pentru a face acest lucru nu e nevoie de prea multe idei teoretice despre conceptele pastorale, e nevoie mai presus de toate a-l ruga pe proprietarul secerișului. Pe primul loc, cu alte cuvinte, se află relația cu Domnul, a cultiva dialogul cu el. Atunci, el ne va face să fim lucrători ai săi și ne va trimite în ogorul lumii ca mărturisitori ai Împărăției sale.

Să-i cerem Fecioarei Maria, care și-a oferit cu generozitate acel ”Iată-mă!” și a participat la lucrarea mântuirii, să mijlocească pentru noi și să ne însoțească pe calea urmării Domnului, pentru ca să devenim la rândul nostru lucrători bucuroși ai Împărăției lui Dumnezeu».

La finalul rugăciunii ”Îngerul Domnului”, papa Leon al XIV-lea a făcut mai multe referințe la situația internațională și a invocat binecuvântarea apostolică, ce ajunge prin mass-media la toți cei care o primesc în spirit de credință. 

De adăugat că în cursul după-amiezii, Sfântul Părinte merge la reședința pontificală din Castel Gandolfo pentru o perioadă de odihnă și că pe timpul lunii iulie audiențele generale de miercuri sunt suspendate, urmând a fi reluate în data de 30 a lunii curente.