Papa Francisc a mers duminică, 7 iulie a.c., în orașul italian Trieste pentru a lua parte la încheierea lucrărilor Săptămânii Sociale a Catolicilor din Italia, desfășurate în orașul de frontieră în perioada 3-7 iulie 2024, sub genericul ”La inima democrației”.
Papa a plecat cu elicopterul din Cetatea Vaticanului la ora 6.30 și a ajuns la ora 7.54 la Centrul de Congrese ”Generali Convention Center” din Trieste, fiind întâmpinat, printre alții, de cardinalul Matteo Zuppi, președinte al Conferinței Episcopale Italiene, de episcopul diecezei de Trieste, mons. Enrico Trevisi, și de primarul orașului, Roberto Dipiazza. Agenda papei la Trieste a cuprins, de asemenea, diferite întâlniri cu mai multe grupuri de persoane și Sfânta Liturghie în aer liber, după care s-a întors cu elicopterul în Cetatea Vaticanului.
La ora 8.30, papa a avut o întâlnire cu participanții la lucrările celei de-a 50-a Săptămâni Sociale a Catolicilor din Italia. Pornind de la tema lucrărilor – ”La inima democrației. Participarea între istorie și viitor” – papa a prezentat un amplu discurs despre simbolul întâlnirii, inima, împărtășind două reflecții care să alimenteze parcursul pe viitor.
Mai întâi, pontiful a îndemnat participanții să-și imagineze ”criza democrației ca pe o inimă rănită. Ceea ce limitează participarea este sub ochii noștri. Dacă construcția și inteligența arată o inimă afectată de infarct, trebuie să preocupe, de asemenea, diferitele forme de excluziune socială. Ori de câte ori cineva este marginalizat, întregul corp social suferă. Cultura rebutării trasează un oraș în care nu este loc pentru cei săraci, cei pe cale de a se naște, persoane vulnerabile, bolnavi, copii, femei, tineri, bătrâni. Aceasta este cultura rebutării. Puterea devine autoreferențială, o boală urâtă, incapabilă de a asculta persoanele și de a le sluji”. Remarcând, apoi, că democrația nu se reduce la votul poporului, papa a spus că este preocupat de numărul redus de oameni care au mers să voteze. În acest sens, ”participarea nu se improvizează, ci se învață de mici, din tinerețe, și trebuie antrenată, inclusiv în spiritul simțului critic față de tentațiile ideologice și populiste”. Pontiful a făcut referință la vizita sa la Parlamentul European și la Consiliul Europei în care a spus că este important ”a face să iasă la suprafață aportul pe care creștinismul îl poate furniza astăzi la progresul cultural și social european în domeniul unei corecte relații dintre religie și societate”.
A doua reflecție împărtășită de papa Francisc pornind de la simbolul inimii a fost ”încurajarea la participare pentru ca democrația să fie asemenea unei inimi vindecate”. Pentru a se ajunge aici, a reluat papa, ”este nevoie de a exercita creativitatea. Dacă ne uităm în jur, vedem multe semne ale lucrării Spiritului Sfânt în viața familiilor și a comunităților, chiar în domeniile economiei, ideologiei, politicii și societății. Să ne gândim la cei care au făcut spațiu în cadrul unei activități economice pentru persoanele cu dizabilități, la lucrătorii care au renunțat la unul din drepturi pentru a împiedica disponibilizarea altora, la comunitățile energetice renovabile care promovează ecologia integrală, asumându-și răspunderea pentru familiile în sărăcie energetică, la administratorii care favorizează natalitatea, munca, școala, serviciile educaționale, casele accesibile, mobilitatea pentru toți, integrarea migranților. Toate aceste lucruri nu intră într-o politică fără participare. Inima politicii este să facă să participe. Acestea sunt lucrurile pe care le face participarea: a avea grijă de întreg, nu doar binefacere având grijă de ceva, ci a avea grijă de întreg”.
Rolul Bisericii, a spus papa la finalul amplului său discurs, este acela de ”a implica în speranță, pentru că fără aceasta se administrează prezentul, dar nu se construiește viitorul. Fără speranță, vom fi administratori și echilibriști ai prezentului, nu profeți și constructori de viitor”. Înainte de a invoca asupra participanților binecuvântarea apostolică și de a se ruga împreună Tatăl Nostru, papa a mulțumit tuturor pentru angajamentul lor, dorindu-le să fie ”artizani de democrație și mărturisitori molipsitori de participare”.
La încheierea discursului, în timp ce cei peste o mie de congresiști se îndreptau către Piazza Unità d’Italia, Sfântul Părinte a avut scurte întâlnire cu diferite grupuri: reprezentanți ecumenici, reprezentanți ai domeniului universitar, cu mai mulți migranți și cu persoanele cu dizabilități. Un moment emoționant a fost întâlnirea papei cu Maria, de 111 ani, cu care a stat un pic de vorbă și căreia i-a dat un rozariu și binecuvântarea sa.
