”Doctrina sigură, nu ultimele noutăți, chiar dacă unele sunt bune”. Sfântul Părinte a primit în audiență joi, 24 noiembrie 2022, aproximativ 30 de membri ai Comisiei Teologice Internaționale, însoțiți de cardinalul Luis Francisco Ladaria Ferrer, prefectul Departamentului pentru doctrina credinței. Papa a remarcat trei linii directoare pentru activitatea Comisiei: fidelitate creativă față de Tradiție, aportul celorlalte discipline și spiritul de colegialitate.
Fidelitatea creativă față de Tradiție, deschidere la aportul celorlalte discipline și spiritul de colegialitate sunt cele trei direcții de parcurs indicate de papa Francisc membrilor Comisiei Teologice Internaționale, primiți în audiență joi, 24 noiembrie a.c., cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la înființare.
Pontiful și-a exprimat gratitudinea pentru ”generozitatea, competența și pasiunea” cu care au întreprins slujirea lor în aceste decenii și a evidențiat importanța unor teme pe care Comisia le-a propus pentru aprofundarea teologică: credința cristologică mărturisită la Conciliul din Niceea (la 1700 de ani de la desfășurarea acestuia), unele chestiuni antropologice de o ”semnificație crucială” pentru actualul parcurs al familiei umane și, în fine, teologia creației dintr-o perspectivă trinitară, care să țină cont de ”strigătul săracilor și al pământului”.
La rândul său, pontiful a evidențiat trei direcții de parcurs în acest moment istoric, prima dintre acestea fiind ”fidelitatea creativă față de Tradiție”. Benedict al XVI-lea, a remarcat papa Francisc, a descris Tradiția ca fiind ”fluviul viu în care, întotdeauna, originile sunt prezente” (Cateheză, 26 aprilie 2006), astfel încât aceasta ”irigă diferite ținuturi, alimentează diverse geografii” făcând să încolțească mai bine acest pământ, ceea ce este mai bun în acea cultură, ”pentru ca Evanghelia să continue să se întrupeze în toate colțurile lumii de o manieră mereu nouă”.
Papa Francisc: ”[Este vorba] de tradiție, de originea credinței care ori crește ori se stinge. Cineva, cred că era un muzician, spunea că tradiția este garanția viitorului, nu o piesă de muzeu. Este ceea ce face ca Biserica să crească de jos în sus, ca un pom, cu rădăcini. În schimb, altcineva spunea că tradiționalismul este credința moartă a celor vii. Iar tradiția, și vreau să subliniez acest lucru, ne face să ne mișcăm în această direcție: de jos în sus, pe verticală”.
Papa a evidențiat că în aceste timpuri există ”un mare pericol”: acela de a merge în altă direcție, ”înapoismul”, tendința de a merge înapoi. Este o dimensiune orizontală care a afectat unele mișcări bisericești, făcându-le să rămână fixate într-un anumit timp din urmă. Unele mișcări, iar aici papa a făcut o referință implicită la așa-numiții ”vetero-catolici” care, deși au apărut după Conciliul Vatican I din dorința de a rămâne fideli tradiției, au evoluat într-o formă care astăzi a ajuns la sfințirea preoțească a femeilor. E necesar, în schimb, a rămâne ”pe această direcție verticală”, a reluat papa, ”în care crește conștiința morală, crește conștiința credinței cu acea frumoasă regulă a lui Vincențiu de Lerins: ut annis consolidetur, dilatetur tempore, consolidetur aetate. Aceasta este regula creșterii”.
A doua linie directoare evidențiată de papa Francisc pentru Comisia Teologică Internațională este ”contribuția diverselor discipline”. În această privință, papa a îndemnat membrii Comisiei să recurgă la consultarea experților din diferite discipline, chiar și a celor non catolici, după cum este prevăzut în Statutele Comisiei, pentru o ”amplasare și o fermentare a întregii cunoașteri în spațiul de Lumină și de Viață oferit de Înțelepciunea care provine din Revelația lui Dumnezeu”.
În fine, a treia direcție de parcurs se referă la colegialitate, care în actuala atmosferă sinodală dobândește o relevanță specială. ”Slujirea teologului, ca oricare altă vocație creștină, pe lângă faptul că este personală, este comunitară și colegială. Sinodalitatea bisericească angajează, așadar, teologii să facă teologie într-o formă sinodală, promovând între ei capacitatea de a asculta, a dialoga, a discerne și a integra multiplicitatea și varietatea instanțelor și a contribuțiilor”.
Papa Francisc: ”Teologii trebuie să meargă dincolo, să caute să meargă mai departe. În această privință vreau să-l deosebesc de catihet. Catihetul trebuie să dea doctrina justă, doctrina solidă, nu eventualele noutăți, chiar dacă unele sunt bune, ci învățătura sigură. Catihetul trebuie să transmită învățătura solidă. Teologul riscă pentru a merge mai departe de aceasta și magisteriul va fi cel care îl va opri. Dar vocația teologului este aceea de a risca întotdeauna să meargă dincolo, pentru că el este în căutare, caută să expliciteze mai bine teologia. Copiilor și lumii nu trebuie să le oferim cateheze cu doctrine noi care nu sunt sigure. Această deosebire nu este a mea, este a Sfântului Ignațiu de Loyola, care cred că înțelegea ceva mai bine decât mine”.
La încheierea discursului, Sfântul Părinte a subliniat importanța uimirii în cercetarea teologică și a subliniat că aceasta este importantă nu doar pentru cercetătorii din domeniul teologic, dar și pentru profesorii de teologie, care ”trebuie să se întrebe dacă lecțiile de teologie trezesc uimire în cei care le urmează”. Mulțumind pentru ”slujirea lor prețioasă, cu adevărat prețioasă”, papa a spus că ”poate ar fi important să fie mărit numărul femeilor” din Comisie, ”nu pentru că așa ar fi la modă, ci pentru că ele au o formă de gândire diferită de a bărbaților și fac din teologie ceva mai profund și chiar mai gustos”. Invocând, apoi binecuvântarea apostolică asupra celor prezenți și a colaboratorilor lor, papa a cerut să fie amintit în rugăciune.
