La a unsprezecea întâlnire „Înapoi la argument”, Horia-Roman Patapievici l-a avut ca invitat vineri, 11 aprilie 2014, la librăria Humanitas „Cișmigiu”, pe istoricul și jurnalistul Jean Sévillia, sosit la București la invitația Vicariatului greco-catolic. Discuția, având titlul „Spațiul public între corectitudinea morală și corectitudinea politică”, a avut ca punct nodal analiza ipostazelor mentale inspirate de Stânga contemporană. „Terorismul intelectual” este sintagma deja celebră pe care o Sévillia o folosește pentru a defini ideile și strategiile ce orientează acest conglomerat ideologic în încercarea de a-și delegitima adversarul. Întotdeauna moralistă, invocând toleranța și diversitatea, ea folosește argumentația ilogică și calomnia repetată. Acuzațiile de rasism, fascism, imperialism, neocolonialism sunt îndreptate în mod generic împotriva unor idei și demersuri ce variază de la discutarea problemei imigrației sau a pieței libere până la invocarea valorilor perene ale adevărului și binelui. Frapează în special ostilitatea față de un sistem economic bazat pe libertate – capitalismul – și față de orice referință universal-transcendentă pentru articularea unei viziuni socio-politice.
Sevillia și amfitrionul său au adus ca exemple marșul triumfător al agendei minorităților sexuale, cazul Sylvain Gouguenheim – eminentul istoric linșat în presă și lumea academică pentru că a îndrăznit să chestioneze cu documente teoria dominantă a rădăcinilor arabe ale gândirii medievale europene –, respingerea candidaturii lui Rocco Butiglione pentru postul de comisar european de justiție pentru simplul fapt că și-a afirmat dreptul de a avea o convingere de inspirație creștină în chestiunea homosexualității. Există o „cristofobie”, o ostilitate intelectuală și instituțională față de creștinism în Europa contemporană? a întrebat la un moment dat H.-R. Patapievici. Sévillia a afirmat că se ferește de teoria conspirației – ideea că există un efort coerent transnațional și pan-instituțional îndreptat împotriva creștinismului – dar că orice observator nu are cum să ignore faptul că dogma corectitudinii politice și a relativismului a cucerit zone imense ale societății, așa că o pătrundere la nivelul forurilor decizionale este inevitabilă.
Sévillia crede în continuare în existența unei Franțe creștine, după două secole ce au debutat cu o Revoluție a genocidului și apoi definite prin valuri periodice de ostilitate venite din partea statului. Miza ultimă rămâne religioasă: Stânga nu înseamnă, în fond, nimic altceva decât arbitrarul individual și statal, o libertate radicală față de natură și Creator. „O revoluție antropologică” bate la ușă, spune Sévillia, o încercare de a schimba firea umană, degradând-o. Putem lupta, răspunde Patapievici la sfârșit, dacă luăm chiar exemplul invitatului: aspirând către excelența profesională, argumentând cu un ton moderat, păstrându-ne umanitatea, căutând cu seninătate adevărul și… deschizându-ne inimile către credința creștină.
Sursa:www.vicariatbucuresti.ro
