Zeci de mii de credincioşi au luat parte duminică la rugăciunea „Angelus”, în Piaţa Sfântul Petru, recitată de Papa Francisc de la fereastra apartamentului pontifical. Vremea ploioasă de dimineaţă a cedat la amiază, preţ de câteva minute, în faţa luminii soarelui, fapt care a încurajat o participare numeroasă. Pornind de la Evanghelia duminicii din ritul roman sau latin, în care Isus spune discipolilor săi că sunt lumina lumii şi sarea pământului (Matei 5, 13-16). Pontiful a subliniat că orice creştin, printr-o viaţă sfântă, va reuşi să dea gust şi va duce lumina lui Cristos în diferitele medii de viaţă pentru a le apăra de corupţie şi de puterea întunericului.
Redăm mai jos, în traducerea noastră de lucru, cuvântul Sfântului Părinte, de la rugăciunea „Angelus”, duminică, 9 februarie 2014, în Piaţa Sfântul Petru.
„Dragi fraţi şi surori, în Evanghelia acestei duminici, care vine imediat după Fericiri, Isus spune discipolilor săi: «Voi sunteţi sarea pământului, voi sunteţi lumina lumii» (Mt 5, 13.14). Acest lucru ne uimeşte, dacă ne gândim la cei pe care Isus îi avea înainte când spunea aceste cuvinte. Cine erau, de fapt, acei discipoli? Erau pescari, oameni simpli. Dar Isus îi priveşte cu ochii lui Dumnezeu şi afirmaţia sa se înţelege tocmai ca urmare a Fericirilor. El vrea să spună: dacă veţi fi săraci în duh, blânzi, curaţi cu inima, milostivi, voi veţi fi sarea pământului şi lumina lumii!
Pentru a înţelege mai bine aceste imagini, să ţinem cont că Legea ebraică prescrie să se pună un pic de sare în toate ofrandele prezentate lui Dumnezeu, ca semn al legământului. Lumina, apoi, pentru Israel era simbolul revelaţiei mesianice care învinge asupra întunericului păgânismului. Creştinii, noul Israel, primesc aşadar o misiune faţă de toţi oamenii: prin credinţă şi prin caritate ei pot orienta, consacra şi face fecundă omenirea. Noi toţi, cei botezaţi, suntem discipoli misionari şi suntem chemaţi să devenim în lume o evanghelie vie: printr-o viaţă sfântă vom da «gust» la diferitele medii de viaţă şi le vom apăra de corupţie, cum face sarea; şi vom duce lumina lui Cristos prin mărturia unei carităţi genuine. Dar dacă creştinii pierd gustul şi se sting, prezenţa lor pierde din eficacitate. (...)
După rugăciunea „Angelus”, Papa a adresat mai multe saluturi pentru cei prezenţi în Piaţa Sfântul Petru, dar şi pentru cei de departe:
Poimâine, 11 februarie, vom celebra comemorarea Fericitei Fecioare Maria de la Lourdes, şi vom trăi Ziua Mondială a Bolnavului. Este un bun prilej de a pune în centrul comunităţii pe cei bolnavi, de a ne ruga pentru ei şi împreună cu ei, de a le fi aproape. Mesajul pentru această Zi se inspiră dintr-o expresie a Sfântului evanghelist Ioan: credinţa şi caritatea. «Şi noi trebuie să ne dăm viaţa pentru fraţi» (1 Ioan 3,16). În particular, putem imita atitudinea lui Isus faţă de tot felul de bolnavi: Domnul se îngrijeşte de toţi, împărtăşeşte suferinţa lor şi le deschide inima la speranţă.
Mă gândesc la toţi operatorii sanitari: ce muncă importantă! Ei îi întâlnesc zi de zi în cei bolnavi nu doar trupuri afectate de fragilitate, dar persoane, cărora le oferă atenţie şi răspunsuri potrivite. Demnitatea persoanei nu se reduce niciodată la facultăţile sau capacităţile ei, şi nu încetează să existe când persoana însăşi este slabă, invalidă şi are nevoie de ajutor. Mă gândesc la familii, unde e normal să ai grijă de cel bolnav; dar uneori situaţii pot fi mai apăsătoare. Mulţi îmi scriu, şi astăzi aş dori să le asigur pe toate aceste familii de rugăciunea mea, şi să le spun: nu vă fie teamă de fragilitate! Ajutaţi-vă unii pe alţii cu iubire, şi veţi simţi prezenţa aducătoare de mângâiere a lui Dumnezeu.
Atitudinea generoasă şi creştină faţă de cei bolnavi este sare a pământului şi lumină a lumii. Fecioara Maria să ne ajute să o punem în practică, şi să dobândească pace şi încurajare tuturor celor suferinzi”.
„În aceste zile se desfăşoară la Soci, în Rusia, Jocurile Olimpice de Iarnă. Aş vrea să transmit salutul meu organizatorilor şi tuturor sportivilor, însoţit de urarea să fie o adevărată sărbătoare a sportului şi prieteniei”.
Salutându-i pe cei prezenţi, Papa Francisc a menţionat familiile, grupurile parohiale şi asociaţiile, în special profesorii şi elevii din Anglia, grupul de femei teolog din diferite ţări europene, şi credincioşii din mai multe parohii catolice din Peninsulă.
La final, Sfântul Părinte şi-a îndreptat încă o dată gândul spre cei afectaţi de intemperiile din ultimele săptămâni: „Înalţ rugăciuni pentru cei care au suferit pagube şi necazuri din cauza calamităţilor naturale din diferite ţări. Natura ne provoacă să fim solidari şi atenţi la îngrijirea creaţiei, chiar şi pentru a preveni, în măsura posibilităţilor, consecinţele mai grave”.
Sursa:ro.radiovaticana.va