De Hyacinthe Destivelle
Oficial al Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor
La începutul Primei Scrisori către Corinteni, propusă în acest an 2014 spre meditaţia noastră pentru Săptămâna de rugăciune pentru unitatea creştinilor, sfântul Paul se bucură de darurile spirituale acordate de Dumnezeu Bisericii din Corint. Apostolul exprimă recunoştinţa sa şi bucuria sa pentru harul lui Dumnezeu care a fost dat corintenilor în Cristos Isus, deşi ştie că între ei există conflicte (cf. 1Cor 1,1-17). Acest text, aşa cum subliniază prezentarea Săptămânii de rugăciune pregătită împreună de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor şi de Comisia Credinţă şi Constituţie din Consiliul Ecumenic al Bisericilor, este pentru creştini o invitaţie de recunoaşte prezenţa darurilor lui Dumnezeu în alte comunităţi şi să se bucure de binecuvântările pe care ele le primesc.
Este atitudinea pe care ne-o propune şi papa Francisc în exortaţia sa apostolică Evangelii gaudium, unde ne invită, în relaţiile ecumenice, nu numai să recunoaştem darurile celorlalţi creştini, ci să le şi primim ca un dar pentru noi: "Şi dacă realmente credem în acţiunea liberă şi generoasă a Duhului, câte lucruri putem învăţa unii de la alţii! Nu este vorba numai de a primi informaţii despre alţii pentru a-i cunoaşte mai bine, ci de a aduna ceea ce Spiritul a semănat în ei ca un dar şi pentru noi". Astfel, conclude Sfântul Părinte, "printr-un schimb de daruri, Spiritul ne poate conduce tot mai mult la adevăr şi la bine" (nr. 246).
Putem reciti câteva evenimente semnificative ale relaţiilor dintre Sfântul Scaun şi diferite Biserici ortodoxe slave în cursul anului 2013 tocmai în lumina acestei invitaţii la "schimbul de daruri".
Unul dintre cele mai extraordinare daruri ale Bisericilor din Europa de Est este reînnoirea pe care o experimentează ca urmare a căderii regimurilor care le-au persecutat, reînnoire a cărei vastitate şi rapiditate sunt fără precedent. Celebrările celei de-a 1025-a aniversări a botezului lui Rus, care cuprinde importante adunări panortodoxe la Moscova, Kiev şi Minsk, au fost şi o ocazie pentru a celebra vitalitatea regăsită a acestor Biserici. Este dinamismul, caracteristic Bisericilor fie ortodoxe fie greco-catolice, pe care cardinalul Kurt Koch l-a putut constata în Ucraina, unde a mers pentru prima dată, de la 5 la 12 iunie, ca preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, însoţit de părintele Milan ust, oficial din acelaşi dicaster. Călătoria la Kiev, Lvov şi în Transcarpaţia a fost utilă pentru a conştientiza diversitatea situaţiilor locale. Cardinalul Koch l-a întâlnit pe mitropolitul Volodymyr de Kyiv, primat al Bisericii ortodoxe ucrainene, şi pe monseniorul Sviatoslav Shevchuk, arhiepiscop major de Kyiv-Halyč, cap al sinodului Bisericii ucrainene greco-catolice, a cărei nouă catedrală a vizitat-o. La Lvov, cardinalul a mers la seminarul mare latin şi la universitatea catolică din Ucraina, unde a ţinut o conferinţă despre perspectivele dialogului ecumenic dintre Biserica Catolică şi Biserica Ortodoxă.
Este de netăgăduit că în diferite locuri subzistă tensiuni interconfesionale, care se suprapun unor factori naţionali; va mai fi nevoie de timp pentru a reconcilia amintirile. A fost un frumos exemplu al acestui proces de reconciliere întâlnirea despre "Viitorul creştinismului în Europa", organizat de la 28 la 30 noiembrie la Varşovia de Conferinţa Episcopală Poloneză şi de Patriarhia de Moscova. Totuşi, sub anumite aspecte, aceste tensiuni sunt în mare parte rod al vitalităţii însăşi a creştinismului în Europa orientală şi al reînnoirii de la care creştinii din Occident pot desigur să primească mult.
Reînnoirea Bisericilor slave a fost făcută rodnică de nenumăraţii martiri care au mărturisit fidelitatea lor faţă de Cristos în epoca încă recentă a persecuţiilor, devenind, prin suferinţa lor comună, o promisiune de unitate pentru Bisericile noastre. Acest "ecumenism al martirilor" este o dimensiune importantă a schimbului de daruri la care noi suntem invitaţi. De aceea, a 1700-a aniversare a Edictului din Milano, care a pus capăt persecuţiei creştinilor şi a acordat libertatea de cult tuturor religiilor, a avut o însemnătate ecumenică de netăgăduit. Evenimentele organizate de la 5 la 8 octombrie 2013 în Serbia şi în Muntenegru de Patriarhia sârbă pentru a comemora acest jubileu au fost o celebrare a libertăţii religioase, libertate care îmbracă o semnificaţie deosebită pentru Bisericile ortodoxe, mai ales pentru cele slave, persecutate dur în secolul al douăzecilea în Europa de Est. Celebrările panortodoxe au reunit numeroşi conducători de Biserici autocefale, între care patriarhul ecumenic Bartolomeu, patriarhul Teofil de Ierusalim şi patriarhul Kiril de Moscova. Papa Francisc a numit ca reprezentant al Sfântului Scaun pentru aceste celebrări pe cardinalul Josef Tomko, prefect emerit al Congregaţiei pentru Evanghelizarea Popoarelor, care a fost însoţit de subsemnatul. La Nis, oraşul natal al împăratului Constantin, cardinalul Tomko a citit un mesaj de urare, transmiţând saluturile papei Francisc patriarhului sârb Irenej şi tuturor primaţilor ortodocşi reuniţi acolo. A fost o ocazie pentru a sublinia faptul că în multe regiuni ale lumii, şi mai ales în Orientul Mijlociu, unde situaţia creştinilor este critică, apărarea libertăţii religioase rămâne nu numai un domeniu de colaborare, ci şi un loc înc are schimbul de daruri între catolici şi ortodocşi este mai necesar ca oricând.
Un domeniu în care se poate aplica în mod deosebit de rodnic schimbul de daruri este cultura. Unul dintre obiectivele vizitei făcute la Roma de la 11 la 13 noiembrie 2013 de mitropolitul Hilarion, preşedinte al Departamentului pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de Moscova, a fost tocmai promovarea câtorva proiecte de colaborare culturală între Patriarhia de Moscova şi Biserica Catolică. În cadrul acestei vizite a fost organizat, ca omagiu adus apelului la pace lansat de papa Francisc, un concert pentru pace, în cursul căruia au fost interpretate diferite bucăţi muzicale ale mitropolitului. Câteva zile înainte de sosirea sa, într-un mesaj citit cu ocazia unui concert al corului sinodal al Patriarhiei de Moscova în bazilica Santa Maria Maggiore, papa Francisc, făcând referinţă la fraza lui Dostoievski "frumuseţea va salva lumea", a invitat să se recunoască darurile spirituale prezente în diferitele tradiţii culturale şi artistice: "Astăzi Biserica poate şi trebuie să respire cu cei doi plămâni ai săi, cel din Orient şi cel din Occident. Acolo unde încă nu reuşim să facem asta pe deplin, după măsura unităţii cerute de Isus în rugăciunea sa către Tatăl, putem s-o facem în atâtea alte moduri", şi unul dintre ele este tocmai "marele patrimoniu de artă şi cultură pe care diferitele tradiţii l-au produs pentru «viaţa din belşug» a poporului lui Dumnezeu".
Un alt domeniu în care "schimbul de daruri" între catolici şi ortodocşi este necesar este antropologia. Mai mult decât altele, Bisericile ortodoxe slave au suferit din cauza regimurilor care au promovat o antropologie pervertită. Fără îndoială că din acest motiv Biserica ortodoxă rusă a simţit foarte repede, la sfârşitul erei comuniste, nevoia de a exprima propria concepţie despre om, care a inspirat "Fundamentele doctrinei sociale" adoptate de conciliul episcopal în anul 2000. Problemele antropologice sunt şi în centrul dezbaterilor actuale despre căsătorie şi despre familie care agită societăţile occidentale. În timpul şederii mitropolitului Hilarion la Roma, la 13 noiembrie a fost organizat de Consiliul Pontifical pentru Familie, împreună cu Departamentul pentru Relaţii Externe al Patriarhiei de Moscova, un simpozion cu titlul "Ortodocşii şi catolicii împreună pentru familie". Câteva zile după aceea, de la 17 la 19 noiembrie, s-a ţinut a opta Conferinţă internaţională interconfesională de la Minsk despre "Antropologia creştină în faţa provocării modernităţii", organizată de Institutul pentru dialogul interreligios şi comunicaţii interconfesionale al Sinodului Bisericii Ortodoxe Bieloruse şi de Centrul de educaţia creştină "Sfinţii Ciril şi Metodiu", sub preşedinţia mitropolitului Filaret de Minsk, exarh patriarhal al întregii Bielorusii. Cardinalul Francesco Coccopalmerio, preşedinte al Consiliului Pontifical pentru Textele Legislative, a participat ca reprezentant al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, al cărui membru este. În intervenţia sa, în care a subliniat că izvorul antropologiei este teologia, a amintit îndeosebi enciclica Lumen fidei a papei Francisc: "Credinţa ne învaţă să vedem că în fiecare om există o binecuvântare pentru mine, că lumina feţei lui Dumnezeu mă luminează prin faţa fratelui" (nr. 54).
În exortaţia sa apostolică Evangelii gaudium, papa Francisc dă un exemplu concret al darurilor pe care catolicii le pot primi de la ortodocşi: "În dialogul cu fraţii ortodocşi, noi, catolicii, avem posibilitatea de a învăţa mai mult despre semnificaţia colegialităţii episcopale şi despre experienţa sinodalităţii pe care o au ei" (nr. 246). Sinodalitatea a fost tocmai una din temele întâlnirii pe care cardinalul Kurt Koch a avut-o cu Patriarhul de Moscova şi al întregii Rusii, Kiril, în timpul celei de-a doua călătorii pe care a făcut-o în Rusia ca preşedinte al Consiliului Pontifical, de la 14 la 19 decembrie. În cursul acestei vizite cardinalul, însoţit de subsemnatul, a mers înainte de toate şi pentru prima dată la Sankt Petersburg, unde a vizita Laura Sfântului Alexander Nevskij, care anul acesta celebrează al trei sutelea aniversar al său, primit de superiorul său, episcopul Nazarij (Lavrinenko). În afară de asta, cardinalul a mers la Academia de teologie ortodoxă, unde a fost primit de rector, episcopul Amvrosij (Ermakov), şi a ţinut o conferinţă despre dialogul catolic-ortodox în prezenţa profesorilor şi a studenţilor academiei. La invitaţia arhiepiscopului de "Maica lui Dumnezeu" la Moscova, Paolo Pezzi, Koch a întâlnit clerul catolic în cadrul colocviilor pastorale dedicate Conciliului al II-lea din Vatican şi dialogului ecumenic.
Aceste contacte ale Sfântului Scaun cu Bisericile slave în 2013 arată până la ce punct poate să fie rodnică invitaţia sfântului Paul de a ne bucura de "harul lui Dumnezeu care a fost dat" altor Biserici, în domeniul teologic precum şi în cel spiritual sau cultural. Această atitudine paulină este fără îndoială o condiţie pentru ca, devenind chiar darurile noastre un motiv de aducere de mulţumire şi pentru ceilalţi creştini, să se instaureze între noi acea încredere indispensabilă pentru drumul nostru spre unitate, aşa cum ne îndeamnă tot papa Francisc în Evangelii gaudium: "Trebuie să ne amintim mereu că suntem pelerini şi că peregrinăm împreună. În acest scop trebuie să încredinţăm inima colegului de drum fără suspiciuni, fără neîncrederi, şi să privim înainte de toate la ceea ce căutăm: pacea pe faţa unicului Dumnezeu" (nr. 244).
(După L`Osservatore romano, 22 ianuarie 2014)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
Sursa:ercis.ro
