Se împlinesc 14 ani de la ceremonia prin care Biserica Unită cu Roma Greco-Catolică a fost ridicată la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră. Mii de credincioşi şi sute de preoţi şi prelaţi au participat în 30 aprilie 2006, la Blaj, cu ocazia proclamării solemne a înălțării în rang a Bisericii Romane Unite, în prezența unor mari personalități ale catolicismului universal, dar în absența regretabilă atât a oficialităților statului român, cât și ale Bisericilor surori, care ar fi trebuit să participe, în mod firesc, la un asemenea prilej sărbatoresc, cu largi rezonanțe pentru creștinismul românesc, în general.
Prin două bule speciale, Papa Benedict al XVI-lea a ridicat scaunul mitropolitan de la Blaj la rang de Arhiepiscopie Majoră, cu atribuțiile unei patriarhii, iar pe mitropolitul greco-catolic Lucian Mureșan a fost înălțat la treapta de Arhiepiscop Major, cu însărcinările similare unui patriarh.
„Prin scrisorile Noastre, printre care una cu titlul „Ad totius dominici gregis”, am declarat Biserica voastră Biserică Arhiepiscopală Majoră, Noi n-am pregetat să acordăm această demnitate şi Întâistătătorului ei, spre a duce mai departe statutul acesteia. Prin urmare (…), din deplinătatea puterii Noastre apostolice, te orânduim şi te aşezăm Arhiepiscop Major de Alba Iulia şi Făgăraş al Românilor, cu toate obligaţiile şi drepturile cuvenite acestei demnităţi, după canoanele şi rânduielile Bisericilor Răsăritene”. Astfel îi scria Papa Emerit Benedict al XVI-lea pe data 14 decembrie 2005, la doar câteva luni după alegerea sa ca urmaș al Sfântului Petru, Întâistătătorului Bisericii Greco-Catolice din România, Mitropolitul Lucian Mureșan, prin care rânduia „aşezarea” acestuia ca Arhiepiscop Major, în urma ridicării de la demnitatea de Mitropolie la rangul de Arhiepiscopie Majoră a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
În felul acesta, încă o Biserică sui iuris de tradiţie răsăriteană, în deplină comuniune cu Scaunul Romei, primea statutul canonic de Biserică Arhiepiscopală Majoră, rang apropiat statutului unei Biserici Patriarhale. Așa cum afirmă canonul 152 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale: „Ceea ce se spune în dreptul comun despre Bisericile Patriarhale sau despre Patriarh, se înţelege că se va aplica şi Bisericilor Arhiepiscopale Majore şi Arhiepiscopilor Majori”.
Așa cum se știe, în Biserica Catolică există patru tipuri de Biserici Orientale: Biserici Patriarhale, Arhiepiscopale Majore, Mitropolitane sui iuris şi alte Biserici orientale. Cele Patriarhale şi cele cu Arhiepiscopie Majoră au o largă autonomie internă, de exemplu, Episcopii nemaifiind numiţi direct de Sfântul Scaun ci aleşi în Sinodul fiecărei Biserici. Sau, în ceea ce privește aspectul judecătoresc, se pot avea trei instanţe şi nu două ca în cazul Bisericii Mitropolitane. Totodată, Arhiepiscopul Major este şi Mitropolitul unui Scaun mitropolitan determinat, şi în același timp prezidează respectiva Biserică Orientală Catolică.
Însă ce anume s-a schimbat odată cu această ridicare în demnitate a Bisericii Române Unite și a Întâistătătorului acesteia? În conformitate cu normele canonice, s-a trecut la o modificare structurală a organismelor centrale care îl sprijină pe Arhiepiscopul Major în îndeplinirea atribuţiilor sale ca şi Părinte şi Cap al Bisericii. S-au înființat astfel organisme specifice Bisericilor Patriarhale şi Arhiepiscopale Majore: în primul rând Sinodul Episcopilor, dar și Sinodul Permanent și organismul numit Curia Arhiepiscopală Majoră, structură moderată de un Episcop al Curiei. La toate acestea se adaugă constituirea a șapte Comisii sinodale: de drept particular, pentru patrimoniu, Comisia liturgică, pentru educaţie catolică, teologico-istorică, misionar-ecumenic şi Comisia pastorală.
Mai trebuie menționat Consiliul economic înfiinţat de Arhiepiscopul Major, precum și figura Economului, a Cancelarului şi a Biroului de Presă, întreaga structură fiind întregită de înființarea Tribunalului Intereparhial de Primă Instanță, având actualmente sediul la Baia-Mare, și a Tribunalului Ordinar al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică cu sediul la Blaj. Aceste structuri judecătorești sunt competente pentru a trata cauzele bisericeşti - matrimoniale, penale şi contencioase - din toate Eparhiile care compun Biserica Română-Unită cu Roma.
Tot acest mecanism relativ complex, are un rol bine determinat și delimitat din punct de vedere executiv şi colegial, fiind abilitat să contribuie la o mai bună administrare a întregii activități bisericești, având la baza funcţionării sale principii precum cel al subsidiarităţii și al sinodalităţii. Se prezintă, totodată, ca un instrument la dispoziţia Sinodului Episcopilor, motiv pentru care are un caracter vicarial și o fizionomie și o misiune consultativă și instrumentală, fiind menit să înlesnească punerea în aplicare a dispozițiilor prevăzute de autoritatea bisericească competentă.
Ceremonia de întronizare a Preafericitului Lucian Mureşan ca prim Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, a avut loc pe 30 aprilie 2006, la Blaj. Cu acest prilej, Cardinalul Ignaţiu Moussa Daoud, prefectul de atunci al Congregaţiei pentru Bisericile Răsăritene, sublinia că trecerea de la Mitropolie la Arhiepiscopie Majoră este „darul deplinei maturităţi bisericeşti”. „Acest act pontifical a fost posibil datorită credinţei şi mărturiei voastre, cât şi datorită importanţei bisericeşti. Evenimentele triste din trecut au încercat să distrugă Biserica voastră. Probleme şi dificultăţi vă însoţesc şi astăzi pe cale, dar voi nu numai că v-aţi întărit în credinţă, ci aţi rămas o Biserică vie (…)”.
Același Papă Emerit Benedict al XVI-lea întărea conferirea acestei demnități Bisericii din România, prin faptul că la Consistoriul Ordinar Public din 18 februarie 2012, printre cei 22 de noi Cardinali ai Bisericii Catolice, se număra şi Preafericitul Părinte Lucian Mureşan. Iată ce a rostit Sfântul Părinte cu ocazia audienţei acordate noilor Cardinali, adresându-se Întâistătătorului Bisericii Române Unite şi credincioşilor prezenţi : „Salut cu bucurie pe Preafericirea Sa Lucian Mureşan şi pe voi toţi, credincioşi din România, care aţi dorit să vă strângeţi în jurul iubitului vostru Păstor, pe care l-am creat Cardinal. Împreună cu voi salut întregul popor român şi Patria voastră, legată acum şi mai mult de Sediul Sfântului Petru”.
DCC
