A avut loc astăzi, 22 februarie 2020, consacrarea noului arhiepiscop al arhidiecezei de Alba Iulia, Mons. Gergely Kovács. Sfânta Liturghie a fost prezidată de cardinalul Gianfranco Ravasi, președintele Consiliului Pontifical al Culturii, episcopi consacratori fiind în același timp arhiepiscopul emerit de Alba Iulia, mons. György Jakubinyi, și nunțiul apostolic în România și R. Moldova, arhiepiscopul titular Miguel Maury Buendía.
Sfânta Liturghie a început la ora 11.00 în catedrala romano-catolică ”Sfântul Mihail” din Alba Iulia, aceasta reprezentând cel mai longeviv edificiu de cult catolic de pe teritoriul României, după ce arhidieceza a sărbătorit în 2009 primul său mileniu de existență.
Potrivit comunicatului de presă al arhiepiscopiei, și-au anunțat participarea peste șase mii de pelerini și peste patruzeci de episcopi, episcopi și arhiepiscopi greco-catolici și romano-catolici țară și de peste hotare, printre care iese în evidență prezența a aproximativ douăzeci de episcopi din Ungaria, însoțiți de cardinalul Péter Erdő.
Demnă de atenție este și prezența anunțată a unor reprezentanți ai Bisericii ortodoxe române și ai Bisericilor protestante.
La predica Sfintei Liturghii, cardinalul Ravasi a spus că ”în acest moment solemn și totuși familiar, cum trebuie să fie o celebrare liturgică, împletim împreună reflecția despre Cuvântul lui Dumnezeu cu istoria acestei străvechi comunități ecleziale și a noului ei păstor de suflete”. Prelatul a scos în evidență valoarea simbolică a trei locuri semnificative pentru acest moment: Nazaret, unde Isus își asumă programul pastoral al Slujitorului lui Dumnezeu prevestit de profetul Isaia, Roma, unde mons. Kovács și-a aprofundat studiile teologico-juridice și a fost în serviciul Sfântului Scaun și, în fine, Alba Iulia, sediul noii slujiri pastorale a tânărului arhiepiscop.
”Mons. Kovács”, a remarcat cardinalul Ravasi la finalul predicii în italiană, ”vine în mijlocul turmei sale de credincioși aducând experiența universalității pe care am amintit-o, precum și a originii sale personale de natură ecumenică, el fiind fiul unor soți de credință creștină mixtă. Din 1997, el a trăit lucrând la Consiliul Pontifical al Culturii, a cunoscut provocările pe care societatea contemporană o lansează pentru credința creștină; a întâlnit tinerele Biserici din Asia, Africa și Americi în timpul vizitelor efectuate de episcopii acestora la Roma; a experimentat înserarea necesară în interiorul noii culturi digitale; a dezvoltat prin intermediul Centrelor culturale catolice pe care le-a coordonat sinteza fecundă dintre Evanghelie și întrebările și așteptările timpului nostru. Cu această bogăție de experiență, el este acum aici ca să fie păstor de suflete în mijlocul vostru”.
La Sf. Liturghie de consacrare, mons. Gergely Kovács are loc și luarea în posesie canonică a Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, devenind astfel cel de-al 84-lea păstor al arhidiecezei și cel de-al treilea cu titlul de arhiepiscop. Cu aproximativ 350.000 de credincioși, circumscripția ecleziastică este organizată în 15 decanate și 253 de parohii, în care își desfășoară activitatea 332 de preoți.
Noul arhiepiscop îi urmează în funcție mons. György Jakubinyi, care a condus arhidieceza de Alba Iulia din 1993 până în 2019, mai întâi ca administrator diecezan și apoi, din 1994, ca arhiepiscop deplin.
Născut în 1968 la Târgu Secuiesc, în jud. Covasna, mons. Gergely Kovács a fost sfințit preot în 1993. După studiile de la universitățile pontificale Gregoriana și Laterană din Roma, încheiate cu un doctorat în drept canonic, a desfășurat mai multe misiuni pastorale în arhidieceza de Alba Iulia. În 1997 a devenit oficial al Consiliului Pontifical al Culturii unde a fost, printre altele, redactor la revista ”Culture e Fede” (Culturi și credință). În același timp, și-a asumat oficiul de postulator al diverselor cauze de beatificare, printre acestea fiind și cauza predecesorului său, episcopul Márton Áron. La 24 decembrie 2019 papa Francisc l-a numit arhiepiscop al arhidiecezei romano-catolice de Alba Iulia.
Pe stema episcopală a arhiepiscopului Kovács iese în evidență, alături de simbolurile tipice heraldicei ecleziastice, imaginea centrală a unui brad, referință directă la pământul natal, cu munții înveșmântați în păduri de pin și de brad, dar și un gest de omagiu adus predecesorului său, Slujitorul lui Dumnezeu Márton Áron, care a avut la timpul său aceeași predilecție.
Foto 1: stiriletransilvaniei.ro
