Anchetă asupra aparițiilor Fecioarei Maria
„Fenomenul apariţiilor Fecioarei fascinează un public larg, care cuprinde chiar şi persoane ce au prea puţin de-a face cu practicile religioase. Nu s-a scurs niciun an, în ultimele decenii, fără să apară serii întregi de lucrări consacrate uneia sau mai multor apariţii ale Fecioarei.
Apariţiile Fecioarei Maria – fenomene supranaturale- sunt socotite de teologie „miracole adevărate”. Dar pot fi oare miracolele obiect al istoriei? Răspunsul este da, fără îndoială. Indiferent care ar fi opinia lor personală referitoare la acest subiect, istoricii pot să studieze textele care discută apariţiile Mariei, pot să prezinte contextul religios şi cultural şi să analizeze impactul pe care aceste apariţii l-au avut (s-au nu l-au avut). Deşi puşi în imposibilitatea de a aprecia personal autenticitatea faptelor, ei vor fi totuşi capabili să facă o distincţie între apariţiile recunoscute de Biserică şi alte fenomene despre care se presupune că ar reprezenta apariţii. Prin urmare cercetătorii trebuie să ţină cont, în evaluările lor, de hotărârile pronunţate de Biserică şi de criteriile de care această instituţie se prevalează, tradiţional, în luarea deciziilor. În textele Bisericii (interogări ale celor care au asistat la evenimente, mărturii adunate şi hotărâri luate), istoricii vor găsi, aşadar, o mulţime de informaţii valoroase.
Este vorba, deci, despre o construcţie vastă, imensă, imposibil de circumscris în manieră exhaustivă; ea a fost obiectul anchetei noastre. Ne-am referit doar la apariţiile recunoscute public de Biserica Catolică. Nu sunt analizate aici apariţiile Fecioarei Maria, mult mai puţin numeroase, care au fost semnalate în afara acestei instituţii. Respectivele apariţii (...) ridică probleme suplimentare, de natură exclusiv teologică, a căror abordare nu îşi are locul aici. De asemenea, au fost excluse cazurile în care Fecioara a apărut în „vise”(...) Din studiul nostru mai este exclus şi un alt fenomen bine cunoscut ce aparţine teologiei spirituale: „mesajele lăuntrice”. Beneficiarul „aude” – în adâncul sufletului şi nu cu ajutorul urechilor – cum îi vorbeşte Iisus, Fecioara Maria sau alt sfânt. Riscurile unei iluzii sunt majore în asemenea cazuri, iar criteriile pentru evaluarea autenticităţii sunt, fără îndoială, mult mai dificil de stabilit decât în cazul apariţiilor propriu-zise.
Deşi ne-am respectat scopul de a trata doar apariţiile propriu-zise ale Maicii Domnului, n-am fi putut trece cu vederea, totuşi, celelalte manifestări supranaturale ale acesteia, perceptibile cu ajutorul simţurilor: statui care plâng (cu lacrimi sau sânge), care vorbesc, se mişcă sau din care curge ulei parfumat [...]
Scopul nostru va fi în special acela de a vedea cum s-au modificat spiritualitatea, rugăciunile şi cultul catolic datorită „fenomenului” apariţiilor Fecioarei: Maica Domnului este apropiată de credincioşi, le vorbeşte unora, plânge, face promisiuni sau avertizează. Apariţia Fecioarei, un fenomen supranatural, are o funcţiei eminamente pedagogică, catehetică şi apologetică”. (p 9).
Ancheta va fi realizată după metoda istorică, folosind cele trei demersuri specifice: abordarea tematică, cea cronologică şi cea comparativă. Această carte îşi propune să contribuie la punerea în practică a rezoluţiei Congresului mariologic de la Fatima, din anul 1967: „ Fie ca diferitele apariţii să fie studiate conform regulilor şi metodelor ştiinţei istorice”. (din Introducerea cărţii făcută de autor)
Autorul, Yves Chiron este un istoric şi jurnalist francez. S-a născut în 1960 la Notre Dame de la Rouviere. Catolic practicant, specialist în istoria religioasă contemporană a publicat mai multe biografii a unor papi (Pius al IX-lea, Pius al X-lea, Pius al XI-lea, Paul al VI-lea) care au fost traduse în mai multe limbi. A scris şi despre Padre Pio şi o biografie a lui Roger de Taize. Este, de asemenenea interesat de istoria naţionalismului francez şi a contrareformei.
