Această expresie biblică nu semnifică un loc („spațiul”), ci un fel de a fi; nu îndepărtarea lui Dumnezeu, ci maiestatea sa. Tatăl nostru nu se află „altundeva”, ci El este „dincolo de tot” ce putem concepe noi despre Sfințenia sa. Tocmai pentru că este de trei ori Sfânt, El este cât se poate de aproape de inima smerită și căită:
Pe bună dreptate cuvintele „Tatăl nostru care ești în ceruri” se înțeleg despre inima celor drepți, unde Dumnezeu locuiește ca în templul său. Astfel, cel care se roagă va dori să-l vadă sălășluind și în sine pe Cel pe care îl invocă.
„Cerurile” ar putea fi și cei care poartă imaginea lumii cerești, în care Dumnezeu locuiește și se preumblă.
„Sfințească-se numele Tău” 2812
„Sfințească-se numele Tău” 2811
„Sfințească-se numele Tău” 2810
„Sfințească-se numele Tău” 2809
„Sfințească-se numele Tău” 2808
„Sfințească-se numele Tău” 2807
Rugăciunea Domnului: „Tatăl nostru!” 2805
Rugăciunea Domnului: “Tatăl nostru!” 2804
Rugăciunea Domnului: “Tatăl nostru!” 2803
