Uşa sufletului are clanţă doar pe interior
PS Claudiu: Meditație pentru Duminica Floriilor
Era o vreme când Dumnezeu era regele oamenilor. Îi conducea şi îi
păzea. Era momentul libertăţii, fiindcă libertatea începe cu regalitatea
lui Dumnezeu în inima noastră. Dar cum un astfel de rege e imposibil de
manipulat, noi vrem să simplificăm lucrurile. Vechiul Testament ne
descrie în Cartea întâi a Regilor acel fatidic moment în care israeliţii
merg la profetul Samuel şi cer un rege-om. Iar fiindcă Dumnezeu
respectă libertatea omului, chiar şi atunci când omul îl refuză, cu
tristeţe Îi spune profetului: "Ascultă glasul poporului în toate câte
îţi grăieşte; căci nu pe tine te-au lepădat, ci M-au lepădat pe Mine,
ca să nu mai domnesc Eu peste ei”.
Aşa începe istoria
oamenilor care în numele libertătii decid, fără să-şi dea seama, să fie
mai puţin liberi şi deci mai puţin oameni. Un fel de
“libertè-egalite-fraternite” înainte de vreme, fiindcă nimic, nu-i aşa,
nu e nou sub soare!
Și aşa începe şi istoria primului rege din
Israel, Saul, care, pe urma asinelor pierdute ale tatălui său, ajunge să
fie uns rege de către Samuel. Cu ulei parfumat ce se prelinge pe capul
său…
Consecinţele unei astfel de decizii le putem vedea în
Cărţile Regilor. Aproape fără excepţie, fiecare sfârşit de regat, este
descris cu aceste cuvinte:”Si a făcut fapte netrebnice înaintea Domnului, la fel ca tatăl său.” Dacă nu ar fi tragic, ar fi amuzant…
În
Evanghelia din Duminica Floriilor regăsim şi uleiul şi mânzul asinei
dintru început. Regele este însă altul. Un Dumnezeu care nu îşi
abandonează creaţia, o mântuieşte respectându-i libertatea: se face om
ca şi noi, pentru a ne elibera din mâna Falsului Rege. Pentru a ne reda
libertatea şi pentru a ne readuce la regalitatea dintru început.
Oare
reuşim măcar acum să întelegem aceste două paradigme esenţiale:
regalitatea lui Cristos=libertate şi regalitatea eu-lui=robie ?
E
de ajuns să medităm semnele timpului: istoria mai îndepărtată sau cea
recentă vorbeşte de la sine. Vă aduceţi aminte în ce perioadă Biserica
Catolica instituie sărbătoarea “Cristos-Regele Universului”? Exact în
momentul de început al totalitarismelor: nazismul şi fascismul, urmate
de comunism.
Regele ce astăzi intră în Ierusalim, ne dăruieşte
libertatea. O dăruieşte, nu o impune. De aceea intră pe mânzul asinei,
nu pe calul stăpânitorilor acestei lumi. Și lângă acelaşi mânz al asinei
se naşte. Ca un mir de mare preţ se deşertează pentru noi. Pentru a ne
umple de parfumul dumnezeirii sale. Regalitatea Lui bate la uşa
sufletului nostru pentru a ne înnobila cu adevărata libertate. Mare
atenţie însă: această uşa are clanţă doar pe interior …
PS Claudiu
Episcopul Curiei