De Alver Metalli
Cu girul Arhidiecezei de Ciudad de Mexico şi al Cabildo de Guadalupe face un ulterior, decisiv, pas înainte proiectul de naţionalizare a celebrei bazilici a apariţiei, unde este păstrată tilma sfântului Juan Diego. Cu limbaj birocratic părţile în cauză informează că "nu va fi prezentat recurs" la procedura administrativă începută în timpuri îndepărtate şi care se va încheia cu trecerea la stat a celui mai vestit sanctuar din lume. Cotidianul mexican Excelsior informează că "Declaraţia oficială cu care se formalizează naţionalizarea imobilului denumit «Templo Nueva Basílica de Guadalupe, Atrio y Anexos», situat în Plaza de las Américas numerele 1 şi 2, în colonia Villa de Guadalupe, urmează să fie publicată în Diario Oficial de la Federación (DOF)", un fel de Monitor oficial care notifică, prin publicare, concluzia unei proceduri administrative.
Ceea ce n-au reuşit guvernele anticlericale mexicane de la sfârşitul secolului - exproprierea Bisericii şi supunerea prerogativelor sale - va fi obţinut de o democraţie parlamentară înregistrată Peña Nieto şi guvernul său? Nimic din toate acestea, chiar dacă există unii care au vehiculat scenarii tulburi ale unei revanşe istorice a statului mexican asupra Bisericii naţionale care a trecut prin greutăţi de tot felul dând fir de tors unei concepţii de laicitate care presupunea eliminarea, nici mai mult nici mai puţin, a Bisericii din viaţa publică.
Atât episcopii din ţara vizitată în mod repetat de papii din acest secol, ultimul Francisc în luna februarie, cât şi guvernul federal mexican ar fi decis de comun acord şi fără a ridica scuturile să netezească drumul spre naţionalizare care altminteri ar fi fost complicată de revendicări şi procese interminabile. Nimic de contestat nici din partea Arhiepiscopiei de Ciudad de Mexico avându-l în frunte pe cardinalul Norberto Rivera Carrera care în curând va trece în rândul emeriţilor. Nu rămâne decât ultima formalitate, declaraţia administrativă care va trebui să formalizeze trecerea imobilului la stat. Începând din acest moment acesta din urmă va asuma controlul proprietăţii, precum şi administrarea însăşi a bazilicii care păstrează celebra tilma unde este imprimată, cu termen impropriu de vreme ce studiile n-au putut dovedi prezenţa de enzime chimice pe ţesătură, imaginea celebrei Fecioare de Guadalupe patroană a Americii Latine.
Aşadar n-are nimic de-a face cu naţionalizările la Plutarco Calles şi persecuţia care a determinat ridicarea catolică în 1923 cunoscută ca Guerra Cristera. "Exproprierea" Bazilicii şi a anexelor nu este prima şi nu va fi ultima, asigură surse ecleziale, care fac trimitere la legea despre asociaţiile religioase publicată la 15 iulie 1992, care stabileşte că toate bisericile deschise cultului public înainte de ianuarie 1992 când s-a concretizat reforma în materie religioasă voită de fostul preşedinte Carlos Salinas de Gortari, să treacă la naţiune. Şi dat fiind faptul că noua bazilică de Guadalupe a fost construită în 1979, aşadar înainte de reformă, n-a fost posibil să fie înscrisă în Registro Público de la Propiedad. Lucru care se va face acum. Şi chiar dacă administrarea va trece în mâinile statului - asigură de la Arhiepiscopia de Ciudad de Mexico - tot ceea ce are de-a face cu liturgia şi cultul va continua ca astăzi sub tutela autorităţilor arhidiecezei şi a Conferinţei Episcopale Mexicane.
Cine nu este deloc liniştit cu privire la viitor sunt sutele de vânzători care umplu împrejurimile bazilicii vizitate anual de circa douăzeci de milioane de evlavioşi ai morenita. Naţionalizarea bazilicii implică şi naţionalizarea aşa-numitei Plaza Mariana, ultima construcţie a complexului guadalupan, care include pieţe şi câteva mega parcări. "Ar fi bine ca documentul care naţionalizează bazilica să specifice cu precizie care sunt aceste «anexe»", reclamă asociaţiile vânzătorilor, "pentru a evita orice tip de fraudă şi de arbitraritate". În caz contrar, războiul pe care Biserica nu vrea să-l facă, îl ameninţă vânzătorii ambulanţi.
(După Vatican Insider)
Traducere de pr. Mihai Pătraşcu
