În dimineața zilei de 19 iunie, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian Mureșan, liderul Bisericii Greco-Catolice, a adresat o scrisoare domnului Crin Antonescu, președinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituției, prin care i-a solicitat includerea a două amendamente în textul viitoarei Constituții.
Primul amendament se referă la adăugarea Bisericii Greco-Catolice în articolul care va face referire la rolul Bisericii Ortodoxe și a Casei Regale “în constituirea şi modernizarea statului român”, iar al doilea amendament la definirea libertății religioase, urmând exemplul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
“Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea națională și limba română în formele pe care le cunoaștem astăzi nu ar fi existat”, a spus Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice, Preafericirea Sa Cardinalul Lucian, în argumentarea primului amendament.
Acesta a punctat în scrisoare din aportul major pe care Biserica Greco-Catolică l-a avut în constituirea identității naționale și a statului român. Cardinalul Lucian a făcut, astfel, o incursiune istorică pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus “pentru prima dată termenul de «națiune română» la 1737”, a continuat cu “Școala Ardeleană” care a “format conştiinţa naţională românească”, înlocuirea de către Biserica Greco-Catolică a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare națională de la 1848 și terminând cu aportul în unirea de la 1918 și lupta împotriva “comunismului şi sovietizării ţării”.
“Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolică în crearea identităţii naţionale şi făurirea statului român a fost recunoscut de Constituția din 1923 (art. 22) şi 1938 (art. 19), care afirmă: «Biserica creștină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici româneşti. Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietea față de celelalte culte.»”, a spus Preafericirea Sa Cardinalul Lucian.
“Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să dea credit instituţiilor care au făurit România, sperăm să luaţi ca model exemplul marilor oameni politici de după Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice menţionându-o în Constituţiile din 1923 şi 1938, şi nu al comuniştilor care au dorit rescrierea istoriei şi scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor”, a concluzionat Întâistătătorul Bisericii Române Unite argumentarea primului amendament.
Al doilea amendament s-a referit la modificarea articolului 29 din Constituția din 2003 în vederea definirii libertății religioase în România urmând modelul Convenției Europene a Drepturilor omului, astfel: “Statul garantează dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.”
“Definirea libertăţii religioase în România este imperativă deoarece în declarația de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.»”, consideră Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice.
Prin scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de către statul român în 1948 s-a încălcat declaraţia de la Alba Iulia, s-a argumentat in scrisoare. “Chiar şi după căderea regimului comunist Biserica Greco-Catolică încă nu a fost repusă în drepturi, în mare parte credincioşii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-şi putea practica credinţa liber şi nestânjenit în România”, a spus Preafericirea Sa Cardinalul Lucian.
“Ne dorim ca această nouă Constituție să definească în termeni pozitivi libertatea religioasă astfel încât toţi românii, indiferent de confesiune, să se poată bucura de aceleaşi drepturi în România”, a concluzionat Înaltul Ierarh scrisoarea adresata Domnului Crin Antonescu.
Prezentăm mai jos textul integral al scrisorii.
* * *
Nr. 561/13
Domniei Sale,
Domnului Crin Antonescu
Preşedinte al Senatului
Preşedinte al Comisiei de revizuire a Constituţiei
Blaj, 19 iunie 2013
Stimate Domnule Președinte,
Biserica Greco-Catolică solicită includerea următoarelor două amendamente în viitoarea Constituție a României:
1. În cazul în care viitoarea Constituție, sau preambulul acesteia, va conţine articolul “România recunoaște rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale”, acesta să fie completat astfel:
“România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.”
Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea națională și limba română în formele pe care le cunoaștem astăzi nu ar fi existat.
Acest lucru îl argumentăm astfel:
- Episcopul greco-catolic Ioan Inocențiu Micu Clain introduce pentru prima dată termenul de “națiune română” la 1737.
- O națiune, însă, nu poate exista fără limbă şi cultură, de aceea episcopul greco-catolic Petru Pavel Aron a deschis la Blaj, la 11 octombrie 1754, primele școli sistematice românești. Aceste şcoli au format conştiinţa naţională românească.
Despre rolul acestor şcoli spun:
Ion Heliade Rădulescu: “de aici a răsărit soarele românilor”;
Mircea Eliade: “limba, literatura românească modernă poartă pecetea făurită la Blaj”;
Ion C. Brătianu, prim-ministru: “trebuie să ştiţi că descoperirea noastră naţională ne-a venit de dincolo, de peste Carpați, prin acei români care au fost trimişi la Roma, unde au învăţat să fie români!”.
- Corifeii “Școlii Ardelene” – Samuil Micu, Gheroghe Șincai, Petru Maior – au fost greco-catolici.
- Gheorghe Șincai, pe durata cât a fost Director al Școlilor, a înființat 300 de școli româneşti.
- Petru Maior a propus, la 1779, primele reguli ortografice pentru scrierea cu alfabetul latin și a tipărit prima carte în limba română scrisă cu alfabet latin.
- Suplex Libellus Valachorum, petiţia din 1792 pentru emanciparea naţiunii române din Transilvania, pornește de la preoții greco-catolici.
- George Bariţiu, fiu de preot greco-catolic, întemeiază la 1838 presa românească din Transilvania.
- Ioan Rusu tipărește în 1842 prima carte de geografie cu titlul “Icoana Pământului”.
- Biserica Greco-Catolică s-a implicat în convocarea Adunării Naționale din 3-15 mai 1848 de pe Câmpia Libertății de la Blaj. Aici s-a strigat pentru prima dată “vrem să ne unim cu țara”.
- În Catedrala greco-catolică din Blaj a rostit Simion Bărnuţiu, la 14 mai 1848, celebrul discurs care a devenit platforma de gândire a Adunării de la Blaj, pe care o va adopta şi Avram Iancu în lupta sa. Bărnuţiu a pledat în discursul său pentru libertate naţională şi socială, precum şi necesitatea unităţii românilor. Discursul său a fost ascultat şi de Dumitru Brătianu şi Alexandru Ioan Cuza.
- Imnul actual al României “Deșteaptă-te române” a fost scris în 1848 de greco-catolicul Andrei Mureșanu.
- Pronuciamentul de la Blaj, 1868 – intelectualii români adunați pe Câmpia Libertății cer atât “egalitate națională cât și confesională” pentru români.
- Tineri români blăjeni au trecut Carpații și au participat la războiul de independenţă din 1877.
- Memorandumul din 1892, document prin care s-au cerut drepturi pentru toți romanii din Transilvania, a avut marea masă a semnatarilor greco-catolici, printre care Ioan Rațiu, Gheorghe Pop de Băsești, Vasile Lucaciu.
- În 1916, când soldaţii români au trecut Carpații, Biserica Greco-Catolică i-a primit cu brațele deschise, ca adevărați eliberatori.
- La 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu a citit Rezoluţia Unirii Transilvaniei cu România, iar Alexandru Vaida-Voevod (greco-catolic) a vorbit în Parlamentul din Budapesta pe 5/18 octombrie 1918 spunând că naţiunea română din Austro-Ungaria este “liberă de orice înrâurire străină”, să-şi aleagă “aşezarea ei printre naţiunile libere”.
Meritul de necontestat avut de Biserica Greco-Catolică în crearea identităţii naţionale şi făurirea statului român a fost recunoscut de Constituția din 1923 (art. 22) şi 1938 (art. 19), care afirmă:
“Biserica creștină ortodoxă şi cea greco-catolică sunt biserici romăneşti.
Biserica ortodoxă română fiind religia marei majorităţi a Românilor este biserica dominantă în Statul român; iar cea greco-catolică are întâietea față de celelalte culte.”
În 1948 Biserica Greco-Catolică s-a opus instituțional comunismului şi sovietizării ţării, motiv pentru care, la 1 decembrie 1948, a fost scoasă în afara legii de către comuniști, proprietăţile i-au fost confiscate iar credincioşii, preoţii şi episcopii aruncaţi în temnițe.
În momentul scoaterii în afara legii, Biserica Greco-Catolică a avut, pe lângă biserici, 20 de licee de băieţi, 14 licee de fete, 4 orfelinate, 424 de călugări educatori în şcoli şi internate sau ca surori medicale în spitale, sute de şcoli săteşti, toate puse în slujba educării şi emancipării naţiunii române.
Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să dea credit instituţiilor care au făurit România, sperăm să luaţi ca model exemplul marilor oameni politici de după Marea Unire care au dat creditul cuvenit Bisericii Greco-Catolice menţionându-o în Constituţiile din 1923 şi 1938, şi nu al comuniştilor care au dorit rescrierea istoriei şi scoaterea Bisericii Greco-Catolice din istoria românilor.
2. Garantarea libertăţii religioase. Înlocuirea art. 29 din Constituţia din 2003:
“(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.
(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.”,
cu textul bazat pe Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:
“Statul garantează dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.”
Textul Constitutiei din 2003 nu defineşte în termeni pozitivi ce e libertatea de conştiinţă sau religie, ceea ce face aceşti termeni neclari.
Definirea libertăţii religioase în România este imperativă deoarece în declarația de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: “Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat”.
Scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de către statul român în 1948 a fost o încălcare a declaraţiei de la Alba Iulia. Chiar şi după căderea regimului comunist Biserica Greco-Catolică încă nu a fost repusă în drepturi, în mare parte credincioşii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-şi putea practica credinţa liber şi nestânjenit în România.
Ne dorim ca această nouă Constituție să definească în termeni pozitivi libertatea religioasă astfel încât toţi românii, indiferent de confesiune, să se poata bucura de aceleaşi drepturi în România.
Asigurându-Vă, Domnule Președinte, de cele mai alese gânduri, Vă transmitem arhierească binecuvântare.
† CLAUDIU
Episcop al Curiei Arhiepiscopiei Majore
† Cardinal LUCIAN
Arhiepiscop Major
Sursa:bru.ro
