(Vindecarea slăbănogului din Capernaum;
a Sfântului Grigorie Palama).
Sfânta Martiră Matroana din Tesalonic (+sec IV).
(V 2; L 10; Liturghia Sfântului Vasile cel Mare;
Ap Evrei 1,10-14;2,1-3; Ev Marcu 2,1-12)
Vecernia
La : Doamne, strigat-am…
Psalmul 140, pe versul 2, propriu-zis.
Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la versul rugăciunii mele, când strig către Tine (Ps 140,1), auzi-mă, Doamne!
Să se îndrepteze rugăciunea mea ca tămâia înaintea Ta. Ridicarea mâinilor mele, ardere de seară (Ps 140,2). Auzi-mă, Doamne!
Se pun Stihirile pe 10.
3 Stihiri ale Învierii și 3 Stihiră a lui Anatolie (ale Învierii), pe versul 2 propriu-zis..
Stih: Scoate din temniţă sufletul meu, ca să laude numele Tău (Ps 141,7a).
Celui mai înainte de veci din Tatăl născut, lui Dumnezeu Cuvântul, Cel întrupat din Fecioara Maria, veniţi să I ne închinăm! Că răstignire răbdând, îngropării s-a dat, precum Însuşi a voit; şi înviind din morţi, m-a mântuit pe mine, omul cel rătăcit.
Stih: Pe mine mă aşteaptă drepţii, până ce-mi vei răsplăti mie (Ps 141,7b).
Hristos Mântuitorul nostru, pironindu-se pe cruce, a rupt zapisul ce era asupra noastră şi împărăţia morţii a stricat. Să ne închinăm învierii Lui celei de a treia zi.
Stih: Dintru adâncuri am strigat către Tine; Doamne! Doamne, auzi glasul meu! (Ps 129,1).
Cu arhanghelii să lăudăm Învierea lui Hristos, că El este Răscumpărătorul şi Mântuitorul sufletelor noastre; şi întru mărire înfricoşată şi întru putere tare, iarăşi va să vină, să judece lumea pe care a zidit-o.
Stih: Fie urechile Tale cu luare aminte la glasul rugăciunii mele (Ps 129,2).
Pe tine, Stăpâne, Cel ce Te-ai răstignit şi Te-ai înmormântat, îngerul te-a vestit şi a zis femeilor: Veniţi de vedeţi unde a zăcut Domnul, că a înviat, precum a zis, ca un atotputernic! Pentru aceasta, ne închinăm Ţie, Cel singur fără de moarte. Dătătorule de viaţă, Hristoase, îndură-te spre noi!
Stih: De Te vei uita la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va suferi? Că la Tine este îndurarea (Ps 129,3-4).
Cu crucea Ta ai stricat blestemul lemnului şi cu îngroparea Ta ai omorât stăpânirea morţii, şi cu învierea Ta ai luminat neamul omenesc. Pentru aceasta strigăm Ţie: Făcătorule de bine, Hristoase, Dumnezeul nostru, mărire Ţie!
Stih: Pentru numele Tău Te-am aşteptat, Doamne; aşteptat-a sufletul meu cuvântul Tău, sperat-a sufletul meu în Domnul (Ps 129,5-6a).
Deschisu-s-au Ţie, Doamne, cu frică, porţile morţii, şi portarii iadului, văzându-Te, s-au spăimântat; că porţile cele de aramă le-ai sfărâmat şi încuietorile cele de fier le-ai zdrobit, şi ne-ai scos din întuneric şi din umbra morţii, şi ai rupt legăturile noastre.
Apoi, 4 Stihiri ale Sfântului, vers 2.
Stih: Din straja dimineţii până în noapte, din straja dimineţii să nădăjduiască Israel în Domnul (Ps 129,6b).
Cu ce cântări de laudă vom lăuda pe Ierarhul? Trâmbiţa teologiei, gura cea însuflată de focul darului, cinstitul locaş al Spiritului, stâlpul Bisericii cel nemişcat, bucuria cea mare a lumii, râul înţelepciunii, sfeşnicul luminii, steaua cea luminoasă, care luminează făptura.
Stih: Că la Domnul este mila şi multă mântuire la El; şi El va mântui pe Israel de toate fărădelegile lui (Ps 129,7-8).
Cu ce cântări de laudă vom lăuda pe Ierarhul? Trâmbiţa teologiei, gura cea însuflată de focul darului, cinstitul locaş al Spiritului, stâlpul Bisericii cel nemişcat, bucuria cea mare a lumii, râul înţelepciunii, sfeşnicul luminii, steaua cea luminoasă, care luminează făptura.
Stih: Lăudaţi pe Domnul toate neamurile, lăudaţi-L toate popoarele! (Ps 116,1).
Cu ce flori de laude vom încununa pe ierarhul? Pe apărătorul adevăratei evlavii şi potrivnicul nelegiuirii, pe ocrotitorul cel călduros al credinţei, pe marele conducător şi învăţător; lira cea plină de bun sunet a Spiritului, limba cea strălucitoare ca aurul, izvorul care izvorăşte ape de vindecări credincioşilor; pe marele şi minunatul Grigorie.
Stih: Că s-a întărit mila Lui peste noi şi adevărul Domnului rămâne în veac (Ps 116,2).
Cu ce buze, noi pământenii, vom lăuda pe ierarhul? Pe învăţătorul Bisericii, pe vestitorul dumnezeieştii lumini, pe cunoscătorul tainei celei cereşti a Treimii. Podoaba cea mare a călugărilor; pe cel ce a strălucit cu fapta şi cu gândirea la cele de sus; lauda Tesalonicului, care are în ceruri pe cel din aceeaşi cetate, pe izvorâtorul de mir, dumnezeiescul şi preaminunatul Dimitrie.
Mărire…, vers 6.
Cuvioase de trei ori fericite, preasfinte părinte, păstorule cel bun şi ucenic al Maimarelui păstorilor, Hristos, cel ce ţi-ai pus sufletul pentru oi; însuţi şi acum Grigorie de Dumnezeu purtătorule, părintele nostru, cu rugăciunile tale cere să se dăruiască nouă mare milă.
Și acum…, Stihira dogmatică, a Născătoarei de Dumnezeu, vers 6 .
Trecut-a umbra legii şi Darul a venit; că precum rugul n-a ars, fiind aprins, aşa Fecioară ai născut şi Fecioară ai rămas. În locul stâlpului celui de foc a răsărit Soarele Dreptăţii; în locul lui Moise, Hristos, mântuirea sufletelor noastre.
Prohimenul şi stihurile zilei, vers 6.
Domnul a împărăţit întru podoabă s-a îmbrăcat! (Ps 92,1a)
Stih 1: Îmbrăcatu-s-a Domnul întru putere şi s-a încins (Ps 92,1b).
Domnul a împărăţit întru podoabă s-a îmbrăcat!
Stih 2: Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti (Ps 92,2).
Domnul a împărăţit întru podoabă s-a îmbrăcat!
Stih 3: Casei Tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile (Ps 92,7b).
Domnul a împărăţit întru podoabă s-a îmbrăcat!
La Stihoavnă
După Ectenia celor șase cereri se cântă îndată Stihirile Stihoavnei, pe antifon vers 2.
Învierea Ta, Hristoase Mântuitorule, toată lumea a luminat, şi a mângâiat făptura Ta. Atotputernice Doamne, mărire Ţie!
Stih: Domnul a împărăţit întru podoabă S-a îmbrăcat; îmbrăcatu-S-a Domnul întru putere şi S-a încins (Ps 92,1).
Prin lemn, Mântuitorule, ai stricat blestemul lemnului, puterea morţii cu îngroparea Ta ai omorât şi ai luminat neamul nostru cu Învierea Ta; pentru aceasta strigăm Ţie: Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, mărire Ţie!
Stih: Pentru că a întărit lumea care nu se va clinti (Ps 92,2).
Pe cruce arătându-Te pironit, Hristoase, ai schimbat frumuseţea făpturilor; şi fără omenie ostaşii arătându-se cu suliţa coasta Ta au împuns, iar Iudeii au cerut să se pecetluiască mormântul, neştiind puterea Ta; Cel ce pentru mulţimea milelor Tale ai luat îngropare, a treia zi ai înviat, Doamne, mărire Ţie!
Stih: Casei Tale se cuvine sfinţenie, Doamne, întru lungime de zile (Ps 92,7b).
Dătătorule de viaţă, Hristoase, suferit-ai patimă de bunăvoie pentru cei morţi, şi în iad coborându-Te, ca un puternic, pe cei ce aşteptau acolo venirea Ta, i-ai smuls ca dintr-o mâna puternică, şi în locul iadului le-ai dăruit să locuiască în rai. Pentru aceasta şi nouă, celor ce mărim Învierea Ta cea de a treia zi, dăruieşte-ne curăţire de păcate şi mare milă.
Mărire…, vers 8.
Limba cea trează spre învăţătură, răsunând în urechile inimilor, ridică sufletele celor nepăsători, şi prin cuvintele tale cele grăitoare de Dumnezeu scară se află, suind pe cei de pe pământ la Dumnezeu. Pentru aceasta, Grigorie, minunea Tesaliei, nu înceta rugându-te lui Hristos, să lumineze cu dumnezeiasca lumină pe cei ce te cinstesc pe tine.
Și acum…, a Născătoarei, vers 8.
Fecioară nenuntită, care pe Dumnezeu în chip de negrăit L-ai născut cu trup, Maica Dumnezeului celui preaînalt, rugăciunile robilor tăi primește-le, ceea ce ești cu totul fără prihană, care tuturor dăruiești curățire de greșeli; primind acum rugăciunile noastre, roagă-te să ne mântuim noi toți.
La Tropare
Troparul Învierii, vers 2.
Când Te-ai coborât la moarte, Cel ce eşti Viaţa cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea dumnezeirii Tale; şi când ai înviat pe cei morţi din cele de dedesubt, toate puterile cereşti au strigat: Dătătorule de viaţă, Hristoase Dumnezeul nostru, mărire Ţie!
Mărire..., al sfântului, vers 8.
Luminătorule al dreptei credinţe, sprijinul Bisericii şi învăţătorule, podoaba călugărilor, apărătorule cel nebiruit ale teologilor; făcătorule de minuni Grigorie, lauda Tesalonicului, propovăduitorule al harului, roagă-te pururi să se mântuiască sufletele noastre.
Și acum..., a Născătoarei, același vers.
Cel ce pentru noi Te-ai născut din Fecioară şi răstignire ai răbdat, Bunule, care cu moartea pe moarte ai prădat şi învierea ai arătat ca un Dumnezeu, nu trece cu vederea pe cei ce i-ai zidit cu mâna Ta. Arată iubirea Ta de oameni, Milostive, primeşte pe Născătoarea de Dumnezeu, ceea ce Te-a născut pe Tine, care se roagă pentru noi, şi mântuieşte Mântuitorul nostru, pe poporul cel deznădăjduit.
La Dezlegarea finală se pomenesc și Sfinții zilei !
