Familia, lumină a lumii. La ultima congregație generală a celei de-a XIV-a adunări a Sinodului Episcopilor, sâmbătă, 24 octombrie 2015, papa Francisc a autorizat publicarea așa numitului ”Raport final” (”Relatio finalis”). Conform datelor prezentate sâmbătă seară la briefing-ul cu jurnaliștii de directorul Sălii Vaticane de Presă, pr. Federico Lombardi, Raportul este alcătuit din 94 de paragrafe, votate fiecare în parte de Părinții Sinodali. Toate paragrafele au fost aprobate cu majoritatea calificată, însemnând 177 de voturi din 265. Din România, după cum s-a spus în emisiunile precedente, erau prezenți printre Părinții Sinodali, episcopul diecezei de Iași, PS Petru Gherghel, și episcopul eparhiei ”Sf. Vasile cel Mare” la București, PS Mihai Frățilă.
”Lumină în întunericul lumii”, astfel definesc familia Părinții Sinodali în ”Raportul final”, vorbind pe larg despre dificultățile ei dar și de marea ei capacitate de a le înfrunta și de a reacționa în fața lor. Organizat și liniar, documentul final al actualei adunări sinodale a receptat numeroase ”amendamente” prezentate de Părinții Sinodali la ”Instrumentum laboris”, drept care se poate spune că oglindește voința participanților.
Au atras atenția în mod special două paragrafe care au fost aprobate cu 178, respectiv, 180 de voturi, altfel spus, la limita majorității calificate. Precizează pr. Lombardi:
• «Sunt cele care se referă la situațiile dificile, abordarea pastorală a familiilor rănite sau în situații iregulare din punct de vedere canonic și pentru disciplina Bisericii. În particular, e vorba de conviețuiri, căsătorii civile, divorțații recăsătoriți (civili) și de modul prin care se poate realiza o apropiere față de această situație. În orice caz, au întrunit majoritatea de două treimi din voturi».
Documentul final degajează o atitudine pozitivă și primitoare, a subliniat mai departe pr. Lombardi, rodul unui lung parcurs care a început cu ”Instrumentum laboris”. ”Personal – a spus directorul Sălii de Presă a Sf. Scaun – mi se pare extraordinar drumul făcut de la documentul «Instrumentum laboris» până la documentul «Relatio finalis», un drum extraordinar de bogat, dens, bine echilibrat și bine organizat”. Părintele Lombardi a evidențiat că promulgarea documentelor ”motu proprio” ale papei Francisc cu privire la reforma proceselor de recunoaștere a nulității matrimoniale au avut o contribuție eficace și decisivă la tematica adunării sinodale.
Părinții Sinodali subliniază în Raportul final doctrina indisolubilității căsătoriei sacramentale, înțeleasă nu ca un jug de purtat ci ca un dar al lui Dumnezeu, adevăr întemeiat în Cristos și în legătura sa de iubire față de Biserică. În același timp se afirmă că adevărul și milostivirea se întâlnesc în Cristos. De aici, îndemnul la asumarea unei atitudini de primire a familiilor rănite.
Fără a menționa în mod explicit accesul la Sf. Împărtășanie din partea divorțaților recăsătoriți civil, documentul sinodal amintește că ei nu sunt, prin aceasta, excomunicați și îndeamnă păstorii de suflete la discernământ cu privire la analiza situațiilor complexe ale familiilor. Efortul de discernământ, se afirmă în document, trebuie să țină cont de învățătura Bisericii și să cultive încrederea că milostivirea lui Dumnezeu nu se refuză nimănui. Pentru cei care conviețuiesc, se subliniază că situația lor trebuie înfruntată de o manieră constructivă, căutând transformarea acesteia în oportunitate de convertire spre plinătatea căsătoriei și a familiei, în lumina Evangheliei.
Alte puncte care au catalizat opinia publică se referă la persoanele care se declară homosexuale. Acestea, se afirmă în document, nu trebuie discriminate dar în același timp se reiterează că Biserica se împotrivește uniunilor între persoane de același sex și că nu sunt admise presiuni externe în ce privește poziția Bisericii în această privință.
Paragrafe întregi sunt dedicate migranților, refugiaților, celor persecutați, ale căror familii sunt dezbinate și care pot devenit victimă a traficului cu persoane. Pentru ei și familiile lor se invocă ospitalitate, respectarea drepturilor dar și a obligațiilor care le revin în țările de sosire.
Alte reflecții specifice sunt dedicate femeii, bărbatului, copiilor, coloanele vieții de familie. Pentru toți și fiecare în parte se subliniază tutelarea și valorizarea respectivelor roluri. Pentru femei se exprimă speranța de a avea un rol mai relevant în parcursul de formare a candidaților la preoție, în timp ce referito la pastorația copiilor se subliniază, printre altele, frumusețea adopției și a încredințării, care reconstruiesc legăturile familiare întrerupte. Sinodul Episcopilor și-a îndreptat atenția spre cei văduvi, cu dizabilități, bătrâni și bunici, care permit transmiterea credinței în familie și care trebuie ocrotiți în fața ”culturii rebutului”. Chiar și persoanele necăsătorite sunt amintite pentru angajarea lor în Biserică și în societate.
Dintre umbrele epocii contemporane care deseori planează asupra familiei, Sinodul citează fanatismul politico-religios, ostil creștinismului, individualismul tot mai răspândit, ideologia gender, conflictele, persecuțiile, sărăcia, nesiguranța locului de muncă, corupția, constrângerile economice care blochează accesul familiei la educație și cultură, globalizarea indiferenței care pune în centrul societății banul și nu omul, pornografia și scăderea demografică.
Documentul final culege în același timp sugestiile de a consolida pregătirea la căsătorie, mai ales pentru tinerii care sunt cuprinși de teamă: pentru ei se dorește o adecvată formare afectivă, ajutându-i să înțeleagă virtutea castității și a dăruirii de sine. În această optică, se amintește de legătura dintre sexualitate și procreare în viața conjugală, pentru care fiii sunt rodul cel mai prețios, pentru că poartă cu sine memoria și speranța unui gest de iubire. O altă legătură evidențiată în document este cea dintre vocația la familie și vocația la viața consacrată. De importanță centrală, educația la sexualitate și corporeitate, precum și promovarea paternității responsabile în spiritul enciclicei ”Humanae Vitae” a papei Paul al VI-lea. În același timp, Părinții Sinodali evidențiază rolul prioritar al taților și mamelor în ce privește educația fiilor la credință.
Raportul final al adunării sinodale adresează instituțiilor publice apelul de a promova și susține politici familiare, în timp ce catolicii activi în politică sunt îndemnați să susțină familia și viața pentru că o societate care le neglijează a pierdut deschiderea spre viitor. În această privință, Sinodul evidențiază sacralitatea existenței umane de la concepere până la moartea naturală și pune în gardă cu privire la amenințările la adresa familiei, precum avortul și eutanasia.
În câteva paragrafe se vorbește de căsătoriile mixte, reliefând aspectele pozitive ale acestora pe planul dialogului dintre confesiunile creștine și dintre religii. Se afirmă, totodată, necesitatea de a tutela libertatea religioasă și dreptul la obiecția de conștiință în interiorul societății.
O amplă reflecție este dedicată necesității de a modifica limbajul Bisericii, făcându-l mai semnificativ, pentru ca efortul de a vesti Evanghelia familiei să răspundă cu adevărat la așteptările cele mai profunde ale persoanei umane. Nu este vorba, aici, doar de prezentarea unei norme, dar de vestirea harului care dăruiește capacitatea de a trăi bunurile familiei.
În fine, Raportul final subliniază frumusețea familiei: Biserică domestică bazată pe căsătoria dintre bărbat și femeie, celulă fundamentală a societății la a cărei creștere contribuie, port sigur al celor mai adânci simțăminte, unicul punct de conexiune într-o epocă fragmentată, parte integrantă din ecologia umană. Familia, de aceea, trebuie să fie ocrotită, susținută și încurajată inclusiv din partea autorităților civile și politice.
La încheierea documentului Părinții Sinodali au cerut papei Francisc să evalueze oportunitatea de a oferi un document despre familie. Ce înseamnă acest lucru, ne spune pr. Lombardi:
• «Părinții Sinodali nu spun că totul s-a încheiat, dar afirmă: noi oferim Sfântului Părinte Raportul acestei adunări sinodale pentru ca să evalueze dacă e oportun să continue drumul printr-un document al său care, pe baza celui aprobat la Sinod, să aprofundeze tema familiei în perspectiva pe care dorește să o dea. Așadar, drumul continuă, mergem mai departe».
