Din 1926 în 1929 Mexicul a fost în flăcări. Președintele republicii, generalul Plutarco Elías Calles (1877-1945), a împins până la maxim persecuția religioasă, ducând până la culme politica seculară deja existentă, prevăzută de Constituția din 1917 doar că guvernele anterioare nu au avut curajul de-a o exacerba.
Populația catolică, exasperată, epuizată, a decis să se revolte îmbrăţişând armele şi strigând "Trăiască Regele Cristos!", stârnind "noua Vendée" Cristeros. În acest climat înflăcărat și absurd, în 1926 o văduvă de 64 ani, fiica unei familii înstărite dar cu siguranță nu bogată, mamă a nouă copii, renumită pentru devotamentul ei faţă de Sfânta Euharistiei de când era doar un copil, se pregătea să înceapă o reculegere susţinută de Mons. Luis María Martínez y Rodríguez (1881-1956), episcop auxiliar de Morelia, părintele său spiritual din anul precedent. Era pentru prima dată, și așa va fi până în ziua morții ei. Concepcion Cabrera de Armida (1862-1937) este numele ei, cunoscută tuturor drept "Conchita". Este una dintre marile mistice catolice a secolului XX, declarată Fericită în 20 decembrie 1999 de către Sfântul Ioan Paul al II-lea (1920-2005). Scrierile sale se ridică la aproximativ 60 de mii de pagini redactate de mână, pentru un total de aproximativ 200 de volume, aproape la fel precum Sfântul Toma de Aquino, dar acest lucru nu a împiedicat circulația rapidă și pe scară largă a scrierilor sale. Ele au fost răspândite datorită rețelei „Operele Crucii” sau a celor cinci instituții de ea fondate: Apostolatul Crucii adresată tuturor credincioșilor (1895), Surorile Crucii a Preasfintei Inimi a lui Isus dedicată vieţii contemplative (1897); Alianţa Dragostei pentru cei care caută sfințirea în spiritul Crucii (1909); Uniunea sau Liga Apostolică pentru preoți diecezani (1912); și Misionarii Spiritului Sfânt (1914). Toate active şi azi.
Reculegerea spirituală din 1926, susţinută de la Mons. Martínez din16 în 25 iulie, este publicată astăzi într-o broșură mică dar foarte bogată prin conţinut, cu titlul: Iubirea Spiritului Sfânt. Cartea Exerciții spirituale 1926, a fost publicată de New City Roma (pp. 90), în seria "meditațiile", îngrijită de sora Clara Eugenia Labarthe, mexicană, Soră a Crucii Preasfintei Inimi a lui Isus.Tot ea s-a îngrijit, de asemenea, de volumul precedent al Fericitei "Conchita": În intimitatea inimii lui Isus. Şi de Exerciții spirituale 1929 (New City, Roma 2007). Ei bine, pe 18 iulie 1926, a doua zi de exerciții spirituale, "Conchita" o auzi pe Fecioara Maria vorbind în mod direct despre tragedia din Mexic, persecutat din cauza credinței adevărate și ea - "din ascultare", menţionează sora Clara Eugenia Labarthe în introducerea cărţii Iubirea Spiritului Sfânt -, a pus totul în scris: "Isus vrea să șteargă toată murdăria și să crească virtuțile în inimile celor care sunt ai săi [preoților].Vor veni zile şi mai rele, dar roadele vor fi bune în Biserică și în inimi. Dumnezeu nu permite nimic care să nu fie spre slava Lui; și, deși oamenii nu-l înțeleg, el este glorificat în toate." Deoarece "aceste persecuții curăță și purifică. Mexicul are multe de ispășit, chiar și în Biserica sa, dar religia și credința vor triumfa." Mult mai precis: "Uite, fiica mea, - mi-a spus Isus - [vreau] ca toate inimile să fie pure, ca toţi cei care sunt ai Mei să se unească cu Maria, ca o contrapondere la atât de multă răutate. În acest fel inima mea ofensată va fi consulată.”
"Mă rog Tatălui care vrea să ierte, cum ți-am spus. Va face să domnească Spiritul Sfânt, împotriva Satanei. Numai el poate transforma ceea ce este material în spiritual şi să purifice ceea ce este nu este spre slava Sfintei Treimi. Episcopii să sufere, dar cu credință și speranță; este corect să sufere capul pentru membrele putrezite, dislocate și bolnave (oare Eu nu am ispășit și ispăşesc în fiecare zi și în orice moment pentru greşelile copiilor mei?). Dar ei [episcopii] vor fi încoronaţi şi recompensați din plin."
În notele sale Clara Eugenia Labarthe reamintește în mod corespunzător două episoade "uitate" de Mexicul catolic și persecutat. În primul rând, orașul Silao, din sud-estul câmpiei de la poalele Cubilete-lui, unde, pe vârful muntelui, se află o statuie colosală a lui Cristos Regele; acolo pe 14 noiembrie a 1921, "un om, pretinzând că doreşte să pună o coroană de flori în faţa icoanei Fecioarei Maria de Guadalupe, a detonat o bombă care a provocat mari pagube la altar, dar ferită miraculos icoanei nici măcar sticla care o acoperea nu i s-a spart. Vitraliile bisericii au fost spulberate și, de asemenea, o parte a altarului, iar crucifixul care era pe el s-a îndoit. Vestea atacului și miracolul a provocat o explozie de furie împotriva celor vinovați și recunoștință pentru Sfânta Fecioară Maria."
Istoria scrisă de Cristeros și credința lor ieşită din comun, precum și cea a guvernului mexican și a nelegiuirilor sale fără de egal, nu poate fi explicată doar prin concepte umane. Supranaturalismul gratuit este un păcat egal și opus materialismului îngust la minte, dar cine a spus că istoria nu poate fi scrisă păstrând permanent în minte, la școala a Fericitei"Conchita", indispensabila "Iubire a Spiritului Sfânt"?
Traducere: ACC
