Martirii ne amintesc că trebuie să îl aşezăm pe Cristos deasupra oricărui alt lucru şi să nu facem niciun compromis în privinţa credinţei. Acesta este unul dintre punctele principale din predica Papei Francisc de la Sfânta Liturghie de beatificare a celor 124 de martiri, care a avut loc în dimineaţa de sâmbătă, 16 august, la Seul. Înainte de Sfânta Liturghie Papa a vizitat Sanctuarul martirilor de la Seo So-Mun. După-amiază, vizita Papei la centrul de recuperare a persoanelor cu handicap „Casa Speranţei”. Succesiv Sfântul Părinte a întâlnit reprezentanţii comunităţilor călugăreşti din Coreea şi, la ora locală 18.30, liderii apostolatului laic din Coreea.
De la Seul, trimisul special din partea Radio Vatican, Davide Dionisi:
Sacrificiul eroic al atâtor martiri a făcut rodnică şi plină de perspective Coreea. Mulţumită lor, Evanghelia lui Cristos a crescut ca un copac adult, iar roadele se extind şi în afara propriei ţări şi Continentului asiatic. La Gwanghwamun, loc simbolic pentru Seul, Papa Francisc a prezidat în această dimineaţă Sfânta Liturghie de Beatificare a celor 124 de martiri, prezenţi fiind 800 de mii de credincioşi. În timpul predicii, Pontiful a amintit de biruinţa şi mărturia celor care au plătit cu sacrificiul suprem credinţa lor în Dumnezeu.
Papa Francisc: ”Celebrarea Fericitului Paul și a însoțitorilor săi ne oferă ocazia de a ne întoarce la primele momente, la zorile Bisericii în Coreea, și ne îndeamnă pe toți să-l lăudăm pe Dumnezeu pentru ceea ce a făcut. (…) În providența misterioasă a lui Dumnezeu, credința creștină nu a ajuns pe malurile Coreei prin intermediul misionarilor; a intrat prin inimile și mințile oamenilor coreeni. Ea a fost stimulată de curiozitatea intelectuală, de căutarea adevărului religios. Printr-o întâlnire inițială cu Evanghelia, primii creștini coreeni și-au deschis mintea față de Isus. Doreau să cunoască mai multe despre acest Isus care a suferit, a murit și a înviat din morți”. (…) Această istorie ne spune multe despre importanța, demnitatea și frumusețea vocației laicilor! Evanghelia de astăzi cuprinde un important mesaj pentru noi toți. Isus îi cere Tatălui să ne sfințească întru adevăr și să ne păzească de lume. Mai presus de toate, este semnificativ faptul că, în timp ce Isus îi cere Tatălui să ne sfințească și să ne păzească, nu îi cere să ne scoată din lume. Știm că îi trimite pe discipolii lui ca să fie germen de sfințenie și de adevăr în lume: sarea pământului, lumina lumii. În această privință, martirii ne arată calea”.
Paul Yun Ji-chung împreună cu însoţitorii lui au sigilat cu martiriul misiunea lor de precursori, de unde îşi are originea sămânţa noilor creştini.
Papa Francisc: ”La câtva timp după ce primele semințe ale credinței au fost plantate în această țară, martirii și comunitatea creștină au trebuit să aleagă între a-l urma pe Isus sau a urma lumea. Știau prețul de a fi discipoli. Pentru mulți, aceasta a însemnat prigoană și, mai târziu, fuga în munți, unde au format sate catolice. Erau dispuși la mari sacrificii și la a se lăsa despuiați de ceea ce putea să-i îndepărteze de Cristos: de bunuri și pământ, de prestigiu și onoare, căci știau că numai Cristos era adevărata lor comoară. Astăzi de multe ori ne dăm seama că credința noastră este pusă la încercare de lume, și în foarte multe feluri se cere de la noi să facem compromisuri în privința credinței, să diluăm cerințele radicale ale Evangheliei și să ne conformăm la spiritul timpului. Și cu toate acestea, martirii ne îndeamnă să-l punem pe Cristos mai presus de orice și să le vedem pe toate celelalte din această lume în raport cu El și cu Împărăția sa veșnică. Ei ne provoacă să ne întrebăm dacă există ceva pentru care am fi dispuși să murim.
Exemplul martirilor, totodată, ne învață importanța carității în viața de credință. A fost puritatea mărturiei lor pentru Cristos, manifestată în acceptarea demnității egale a tuturor celor botezați, ceea ce i-a condus la o formă de viață fraternă care sfida rigidele structuri sociale ale timpului lor. Ceea ce i-a dus la o solicitudine atât de mare față de necesitățile fraților a fost refuzul lor de a despărți îndoita poruncă a iubirii față de Dumnezeu și a iubirii față de aproapele. Exemplul lor are multe de spus pentru noi, care trăim în societăți în care, alături de bogății imense, crește în tăcere sărăcia cea mai cruntă; în care de foarte puține ori este ascultat strigătul celor săraci și în care Cristos continuă să cheme, ne cheamă să-l iubim și să-l slujim întinzând o mână fraților și surorilor noastre nevoiași”.
Exemplul martirilor ne învaţă de asemenea importanţa iubirii în viaţa de credinţă şi moştenirea lor poată să îi inspire pe toţi oamenii de bună-voinţă să lucreze în armonie pentru o societate mai justă, liberă şi reconciliată. Dar a fi martiri înseamnă în primul rând a fi martori ai lui Isus.
Papa Francisc: ”Moștenirea martirilor îi poate inspira pe toți oamenii și femeile de bună voință să lucreze în armonie pentru o societate mai dreaptă, liberă și reconciliată, contribuind astfel la pacea și apărarea valorilor cu adevărat umane în această țară și în lumea întreagă. Fie ca rugăciunile tuturor martirilor coreeni, în uniune cu cele ale Sfintei Fecioare, Maica Bisericii, să ne dobândească harul de a persevera în credință și în orice faptă bună, în sfințenie și în curăția inimii, și în zelul apostolic de a-l mărturisi pe Isus în această iubită națiune, în toată Asia și până la marginile pământului. Amin”.
Vorbind de mărturie, înainte de Sfânta Liturghie, Papa s-a oprit încă o dată pentru a saluta rudele victimelor feribotului naufragiat. Îmbrăţişarea sa şi împărtăşirea durerii a trezit multă emoţie în ultimele zile, iar azi cotidianele locale dedică spaţii mari gesturilor de afecţiune ale Papei. Acest lucru şi pentru că dincolo de semne şi cuvinte, Papa poartă în continuare o mică panglică pliată sub formă de inel de culoare galbenă, semn de apropiere şi solidaritate cu victimele. Mărturie care potrivit ziarelor locale „şterge lacrimile de la Sewol”.
Sursa:ro.radiovaticana.va
