Deschiderea solemnă în Eparhia de Cluj-Gherla, a Anului „Cardinal Iuliu Hossu” (declarat la nivel național)
Anul „Cardinal Iuliu Hossu” (instituit prin legea nr. 290 / 24 oct. 2024 – v. aici), a fost declarat deschis, în Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, în data de 30 ianuarie 2025, la împlinirea a 140 de ani de la nașterea Episcopului Iuliu Hossu, prin Sfânta Liturghie arhierească celebrată de Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla, în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca (Catedrală a Episcopului Iuliu Hossu între 1930-1948). Au participat Excelența Sa Giampiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, și toți Episcopii greco-catolici, cu excepția Preafericirii Sale Cardinal Lucian Mureșan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, unit în chip spiritual cu evenimentul.
* * *
ALBUM FOTO 1
Personalitate strălucită a timpului său, Fericitul Cardinal Iuliu Hossu și-a descoperit visul și menirea de slujitor al Domnului Isus, ca elev la Blaj, unde, în perioada 1900-1904, a urmat Gimnaziul Superior Român Unit. Din 1904 a plecat la Roma, ca tânăr bursier dornic să își desăvârșească formarea. A devenit, în 1906, doctor în filozofie, iar în 1910 doctor în teologie, la Institutul „De Propaganda Fide”. În Cetatea Eternă a primit și hirotonirea preoțească, în 1908, în biserica Colegiului „Urbano”.
Reîntors în țară, între 1910-1914 a îndeplinit diverse funcții în Curia Episcopiei din Lugoj, în ultimul an fiind profesor de studii biblice la Seminarul Diecezan din Lugoj. Între 1914-1917, ani ai Primului Război Mondial, preotul Iuliu Hossu s-a aflat pe front pentru a tămădui și încuraja soldații răniți, ca preot militar. A primit în 1917 consacrarea episcopală, după care și-a început apostolatul ca Episcop de Gherla. În această calitate, deja cunoscut și iubit de popor, a vestit Marea Unire mulțimilor adunate la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Lumina sa a strălucit tot mai mult în anii ce au urmat. A fost numit senator de drept în Parlamentul României și, în 1945, membru de onoare al Academiei Române.
Din 1930 a devenit Episcop de Cluj-Gherla (prin rearondarea Eparhiilor) și Administrator Apostolic al Eparhiei nou înființate a Maramureșului (1930-1931). Pentru meritele sale, în 1936, Papa Pius al XI-lea l-a numit Asistent al Tronului Pontifical, Conte roman și Prelat papal. Mai apoi, în perioada 1941-1945, în timpul Dictatului, a fost îndrumător spiritual al românilor din Ardeal, și, pe lângă misiunea de Episcop de Cluj-Gherla a primit-o și pe aceea de Administrator Apostolic al Eparhiei de Oradea Mare. Totodată, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, pe cale diplomatică, prin cel puțin o Scrisoare pastorală, prin predici și îndemnuri la dragoste creștină, Episcopul Iuliu Hossu a luat apărarea populației evreiești condamnată la moarte, reușind să salveze viețile a mii de evrei.
Așa cum soarele nu dispare atunci când apune, lumina Episcopului Iuliu Hossu a continuat să crească în întunericul de sorginte bolșevică ce s-a lăsat peste țară. Arestat în oct. 1948, a fost necontenit supus la presiuni pentru a se lepăda de credința sa în unire cu Roma. A rămas neclintit, a spus tuturor persecutorilor: „Credința noastră este viața noastră”. A fost dus, împreună cu ceilalți Episcopi greco-catolici arestați și ei, la Ministerul de Interne, apoi în arest preventiv la Dragoslavele, Căldărușani, și apoi, în perioada 1950-1955, a fost încarcerat împreună cu ceilalți Episcopi în temutul Penitenciar Sighet. Supraviețuind Sighetului, a petrecut scurte perioade de domiciliu obligatoriu la Mănăstirile Curtea de Argeș și Ciorogârla. Din 1956, Episcopul Iuliu Hossu s-a aflat în domiciliu obligatoriu la Căldărușani, până în 1970. Aici a primit, în 1969, prin delegatul Papei, numirea de cardinal, de care s-a declarat onorat, refuzând să plece la Roma pentru a „rămâne cu turma sa”.
În 28 mai 1970, după o perioadă de spitalizare la Spitalul Colentina la București, și-a dat sufletul în mâna Domnului, rostind ultimele cuvinte: „Știu Cui am crezut. Lupta mea s-a sfârșit.” Acel ultim moment, cel al apusului, a fost urmat de un minunat răsărit: în 2 iunie 2019, Sfântul Părinte Francisc, la Blaj, îl beatifica pe Episcopul Iuliu Hossu și împreună cu el pe toți ceilalți șase Episcopi greco-catolici martiri. A fost, astfel, un nou început al revărsărilor de lumină, ce au continuat peste Biserica Română Unită cu Roma și peste întreaga țară, până la declararea, în 2025, a Anului „Cardinal Iuliu Hossu” la nivel național. Cardinalul Iuliu Hossu este astfel un protector al României și mijlocitor la Tronul lui Dumnezeu pentru țara sa, care îi privește exemplul, tăria, puterea de credință și discernământ, îi onorează amintirea. Fericite Cardinal Iuliu Hossu, roagă-te pentru noi!
* * *
În Catedrala „Schimbarea la Față”, la sărbătoarea de 30 ianuarie 2025 s-au aflat, pentru celebrarea solemnă dedicată Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, alături de Episcopul de Cluj-Gherla urmaș pe scaunul episcopal al Cardinalului Iuliu Hossu și de reprezentantul Sfântului Părinte, Episcopii greco-catolici: Preasfinția Sa Cristian de la Blaj, Preasfinția Sa Vasile din Maramureș, Preasfinția Sa Virgil de la Oradea Mare și Preasfinția Sa Ioan de la Lugoj. Invitați speciali au adresat mesaje impresionante și pline de emoție în cadrul celebrării. Între ei, cei doi inițiatori ai proiectului legislativ prin care anul 2025 a devenit Anul „Cardinal Iuliu Hossu” la nivel național: deputații Silviu Vexler, președinte al Federației Comunităților Evreiești din România și Ovidiu Ganț, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România.
De asemenea, Ciprian Olinici, secretarul de stat pentru culte, a luat parte la celebrare și s-a adresat Ierarhilor și sutelor de credincioși, aducând și un semn, „un mic simbol”: ultima adresă pe care Episcopul de atunci de Cluj-Gherla, Iuliu Hossu, o trimitea către ministrul cultelor din 1948. S-a aflat în Catedrală și Iuliu Hossu, din partea familiei de origine a Cardinalului Iuliu Hossu. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corul „Angeli” al Catedralei care, la final, a intonat Imnul Cardinalului Iuliu Hossu (autor: muzicologul Marius Cuteanu). Au ajutat la celebrare studenți ai Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Evanghelistul”. Tineri din ASTRU-Cluj au asigurat ordinea și buna desfășurare a celebrării.
În Catedrală a fost amenajată, pentru acest eveniment, o expoziție cu obiecte de colecție care au aparținut, sau vorbesc despre Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, astfel încât toți cei care intră în Catedrală să îl poată întâlni și prin semne concrete ale trecerii sale prin această lume. Mai ales, oricine se oprește la racla cu moaștele sale îl poate întâlni în mod spiritual pe Fericitul Cardinal Iuliu Hossu, la altarul lateral care îi păstrează și portretul, aici, în Catedrala în care a slujit. Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, s-a reunit în întregimea ei – cu participarea spirituală și a Preafericitului Cardinal Lucian de la Blaj și a Sfântului Părinte Francisc de la Roma -, în jurul Fericitului Cardinal Iuliu Hossu, Apostol al Domnului și Apostol al Unității.
Societatea civilă a fost reprezentată la acest moment celebrativ, de mare sărbătoare, prin secretarul de stat pentru culte, prin prefectul județului Cluj, Irina Munteanu, autorități locale și centrale – în mod particular cei doi reprezentanți ai minorităților naționale -, personalități ale lumii universitare, culturale, din alte domenii de activitate, cu toții având în comun admirația și prețuirea pentru marele Arhiereu Iuliu Hossu, pentru dragostea sufletului său care continuă să se reverse peste toți și peste întreaga țară.
