„Păstoriți turma lui Dumnezeu, supraveghind-o, nu cu silă, ci de bunăvoie, așa cum vrea Dumnezeu, nu pentru un câștig necinstit, ci cu bunăvoință” (cfr 1 Pt 5,2). Cu aceste cuvinte ale apostolului Petru începe Constituția Apostolică „Pascite Gregem Dei”, prin care papa Francisc reformează Cartea a VI-a din Codul de Drept Canonic privind sancțiunile penale în Biserică. Modificarea va intra în vigoare începând cu data de 8 decembrie 2021. Constituția Apostolică „Pascite Gregem Dei” a fost prezentată marți, 1 iunie a.c., la Sala de Presă a Sfântului Scaun.
Noul text – evidențiază papa Francisc – este „un instrument de mântuire și de corecție mai agil, care va fi folosit cu promptitudine și cu caritate pastorală pentru a evita relele mai grave și pentru a alina suferințele cauzate de slăbiciunea umană”. De fapt, „lipsa percepției relației intime existente în Biserică între exercitarea carității și recurgerea, acolo unde circumstanțele și justiția o cer, la măsurile sancționatoare a cauzat multe daune”. Au fost introduse „modificări de diferite tipuri în legea actuală” și „unele infracțiuni noi”. Mai mult, textul – explică pontiful – a fost, de asemenea, îmbunătățit „din punct de vedere tehnic, în special în ceea ce privește aspectele fundamentale ale dreptului penal, precum dreptul la apărare, prescrierea acțiunii penale, o determinare mai precisă a pedepselor”, oferind „criterii obiective pentru identificarea celei mai adecvate sancțiuni care trebuie aplicată în cazuri specifice”, reducând aspectul discrețional (lăsarea sancțiunilor la discreția autorităților) astfel încât să se favorizeze unitatea eclezială în aplicare pedepselor, în special în privința infracțiunilor care cauzează daune mari și scandal în comunitate. Observând că episcopii au responsabilitatea de a pune în aplicare aceste norme, papa Francisc subliniază că „caritatea și milostivirea impun ca un Tată să se implice și să îndrepte ceea ce uneori devine greșit” pentru binele celor care greșesc, al victimelor și al întregii comunități.
„Au fost prevăzute pedepse noi, precum amenzi, despăgubiri pentru daune, privarea totală sau parțială de remunerația bisericească, conform regulilor stabilite de diferitele Conferințe episcopale”, observă arhiepiscopul Filippo Iannone, președinte al Consiliului Pontifical pentru Texte Legislative. „În legătură cu legislația privind abuzul asupra copiilor, există o noutate care indică dorința de a evidenția gravitatea unor astfel de infracțiuni și, de asemenea, atenția care trebuie acordată victimelor”: aceste infracțiuni au fost mutate din capitolul „Delicte împotriva unor obligații speciale” la capitolul „Delicte împotriva vieții, demnității și libertății omului”. „A fost introdusă infracțiunea de abuz asupra copiilor comisă nu doar de preoți, ci și de membri ai institutelor de viață consacrată și de alți credincioși”. În ceea ce privește problema patrimonială – explică mons. Iannone – „există mai multe noutăți” care intenționează să pună în practică principiile asupra cărora papa Francisc revine continuu: transparența și gestionarea corectă a administrării bunurilor.
Mons. Juan Ignacio Arrieta, secretar al Consiliului Pontifical pentru Texte Legislative, subliniază că modificările „determină cu mai mare precizie comportamentele pe care trebuie să le aibă autoritățile, episcopii și superiorii, atunci când trebuie să aplice o normă și criteriile pe care trebuie să le urmeze pentru a alege o sancțiune sau alta.
Referindu-se la reformarea Cărții a VI-a din Codul de Drept Canonic mons. Arietta a evidențiat importanța avută pentru comunitatea de credincioși, pentru păstrarea acesteia și pentru remedierea scandalului și repararea daunelor.