Scrie-ne un mesaj!

Dacă doriți să ne contactați pentru a ne întreba ceva sau a ne sugera ceva, sau pur și simplu pentru a ne saluta, vă rugăm să folosiți formulatul alăturat. Vom încerca să vă răspundem cât mai repede cu putință.

Echipa e-communio.ro


6 - = 4
* Toate câmpurile marcate sunt obligatorii
Ultimele știri
e-communio.ro logo

100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Sfântul Scaun

 
100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și Sfântul Scaun
  • 01 Iun 2020
  • 608

În timpul Primului Război Mondial, Sfântul Scaun a fost un susținător al aspirațiilor naționale ale românilor, iar la sfârșitul anului 1918, a recunoscut decizia Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și, implicit, Marea Unire. În anii următori, diplomația Sfântului Scaun a fost foarte activă în noile state apărute în Europa și s-a preocupat de recunoașterea drepturilor catolicilor. În cadrul tendinței generale, relațiile comune între România și Sfântul Scaun au fost inaugurate la 1 iunie 1920, la nivel de legație. Primul ministru plenipotențiar al României pe lângă Sfântul Scaun a fost Dimitrie C. Pennescu, care s-a prezentat la post în 20 iulie 1920. Acceptul Sfântului Scaun pentru numirea sa a fost dat la trei săptămâni după publicarea decretului regal la București, iar trimisul Sfântului Scaun, Monseniorul Francesco Marmaggi, a sosit la București la 17 octombrie același an.

În același timp, au început negocierile pentru elaborarea unui tratat (Concordat) care să reglementeze ansamblul relațiilor dintre România și Sfântul Scaun, să stabilească organizarea ecleziastică a credincioșilor catolici din România. Concordatul a fost semnat la 10 mai 1927, în Cetatea Vaticanului. Tratatul internațional care reglementa relațiile dintre România și Vatican și statutul catolicilor de toate riturile, a intrat în vigoare la 29 mai 1929, prin votul Parlamentului. Ca element de noutate în lumea catolică, pentru prima data într-o țară necatolică, toate episcopiile erau centralizate național, sub oblăduirea Arhiepiscopiei de București. Pe de altă parte, Concordatul prevedea că episcopii erau numiți de Papă doar cu acordul guvernului de la București, aceștia trebuind să fie cetățeni români.

În anii următori, relațiile României cu Sfântul Scaun au evoluat armonios. În 1937 a fost înființat Colegiul Pontifical ”Pio Romeno”, iar în 1938, Legația de la Vatican a fost ridicată la rang de ambasadă. Însă izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial a blocat acest parcurs. În 1940 ambasada a redevenit legație (reprezentanță), iar ulterior, ascensiunea comunismului în Europa de Est a limitat și mai mult relațiile cu Papalitatea. În 1946, nunțiul apostolic Andrea Cassulo a fost declarat persona non grata, fiind înlocuit în anul următor cu Monseniorul Gerard Patrick O’Hara, în calitate de însărcinat cu afaceri. În iulie 1948, Concordatul a fost denunțat de către autoritățile comuniste. Peste doi ani, în iulie 1950, relațiile diplomatice cu Vaticanul au fost întrerupte pentru 40 de ani.

În 1948, guvernul comunist a interzis Biserica Română Unită cu Roma (Greco-Catolică), o parte dintre clericii ei, în frunte cu episcopii, au fost întemnițați, iar credincioșii supuși unei adevărate prigoane. Celelalte biserici catolice, ca și Biserica Ortodoxă, deși nu au fost interzise, și-au desfășurat cu mari dificultăți activitatea.

România și Sfântul Scaun au reluat colaborarea la 15 mai 1990, noile raporturi fiind caracterizate de cordialitate la nivel oficial și de normalizare a statutului Bisericii Catolice în România, inclusiv prin recunoașterea Bisericii Greco-Catolice. Președinți, primi-miniștri și alte personalități ale vieții publice din România au fost primiți de Sfinții Părinți, iar Papa Ioan Paul al II-lea, în 1999 și Papa Francisc, în 2019, au vizitat România.

Nunțiatura Apostolică în România funcționează astăzi în palatul situat pe str. Pictor Constantin Stahi, nr. 5-7. Edificiul, a fost inaugurat în anul 1901, fiind comanditat de Franz Xaver von Hornstein, arhiepiscop de București în perioada 1896-1905. Palatul a fost proiectat de italianul Giulio Magni, fost arhitect-șef al Bucureștiului, cunoscut mai ales pentru construcția Halei Traian. Finanțarea construcției palatului a fost asigurată în mare parte de Elveția, țara de origine a arhiepiscopului von Hornstein, dar și printr-o subvenție a Regelui Carol I al României. Ulterior, imobilul a funcționat ca Palat al Arhiepiscopiei de București, iar din anul 1922 a devenit sediul Nunțiaturii Apostolice. În 1950, după ruperea relațiilor diplomatice cu Vaticanul, a fost confiscat de către stat. Clădirea a fost retrocedată Bisericii Catolice în 1990 și, după materializarea unui proiect de consolidare și restaurare, a fost redeschis în noiembrie 1992, ca sediu al Nunțiaturii Apostolice. Cu ocazia vizitelor în România, Suveranii Pontifi Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Francisc au ales să fie găzduiți în acest palat.

 

 

 

 

 

http://www.romfilatelia.ro

Știri din aceeași categorie