Anul 2018 a marcat, pentru Biserica ortodoxă unită cu Roma, numită oficial „Biserica Greco-Catolică” din România, comemorarea a șaptezeci de ani de la interzicerea ei samavolnică, prin decretul 358 emis de guvernul lui Petru Groza. Volumul de față se dorește, implicit, un omagiu adus acestei Biserici cu rol esențial în europenizarea României. Vorbim de prima instituție românească, de peste munți, care a lansat, acum peste trei sute de ani, „proiectul de țară” valabil și astăzi: occidentalizarea la nivel de civilizație, cultură și spiritualitate. Eroii albumului sunt tot atâtea ipostaze concrete ale acestui proces, înțeles nu ca un gest de obediență necritică față de valorile Apusului, ci ca o strategie sistematică, uneori, poate, exagerată, de recuperare a propriei identități latine, române și creștine. Sumarul poate fi oricând lărgit. Am optat pentru un număr de personalități, aproape cincizeci, cunoscute publicului larg. Nume precum Ioan Budai-Deleanu, George Coșbuc, Ion Agârbiceanu, Liviu Rebreanu, Iuliu Maniu sau Corneliu Coposu aparțin patrimoniului nostru național. Dar câți știu că ei sunt și fii ai Bisericii Greco-Catolice? Prin acest demers sperăm că Biserica celor șapte episcopi-martiri, al căror proces de beatificare se apropie de final, va ieși din „colțul uitării” sau al minimalizării, unde este ținută de șaptezeci de ani. Edițiile viitoare pot aduce completări sumarului. Publiciștii George Bariț sau Iacob Mureșianu, istoricul și teologul Ioan Rațiu, geograful Ioan Rus, autorul Icoanei pământului, genialul pictor Octavian Smigelschi, scriitorii și criticii literari Dumitru Caracostea, Ilarie Chendi, Vintilă Horia, Victor Papilian, Mircea Zaciu, Nicolae Balotă, Nicolae Breban, Gabriel Țepelea, Radu Brateș, marea soprană Virginia Zeani, sau actorul Ovidiu Iuliu Moldovan, folcloriștii Nicolae Pauleti, Enea Hodoș, Mihai Pop și Ioan Taloș, remarcabilul pedagog Toma Cocișiu, inițiatorul „școlii experimentale de la Blaj”, realizatoarea de televiziune Lucia Hossu Longin și mulți alții pot figura oricând într-o versiune lărgită a cărții. Am fost însă obligați să ne impunem o limită. Geniul greco-catolic românesc se cuvine continuat de un Dicționar al personalităților greco-catolice de la 1700 până în prezent. Bibliografia generală conține câteva titluri-reper.
În ce privește structura, fiecare capitol este alcătuit din trei părți: un text despre personalitatea respectivă, pe care am încercat să o punem într-o lumină inedită; un fragment reprezentativ din opera sa, uneori modernizat (în cazul autorilor vechi, pentru a ușura lectura și înțelegerea lui); un set de fotografii și imagini menite să dea mai multă concretețe povestirilor și analizelor noastre.
Puteți citi mai multe AICI.
