Cum se va schimba rugăciunea "Tatăl Nostru"?
Rugăciunea "Tatăl Nostru", din Evangheliile lui Matei și Luca, este singura rugăciune pe care Isus Cristos a transmis-o ucenicilor săi. Este cea mai importantă rugăciune pentru toți creștinii. În cadrul traducerii complete a Bibliei în scop liturgic, încredințată din 1996 unui grup de teologi și scriitori francezi, textul rugăciunii "Tatăl Nostru", a fost subiectul unei noi traduceri. Dar doar a șasea cerere a rugăciunii - "Și nu ne duce pe noi în ispită" - a fost schimbată. Devenind: "Și nu ne lăsa pe noi în ispită."
"Noua traducere pune mult mai mult accentul pe comuniunea cu Cristos care a cunoscut ispita", spune Episcopul Bernard Podvin, purtătorul de cuvânt al Conferinței Episcopilor din Franța (CEF). De fapt, Evangheliile vorbesc despre Isus dus de Spirit în pustie, ca să fie ispitit (Matei 4:11) și despre sfaturile date ucenicilor Săi în Ghetsimani: "Rugați-vă ca să nu cădeți în ispită" (Mt 26.41). "A cere de la Tatăl să nu ne lăse în ispită, spune Mons. Podvin, se cere puterea de a lupta și de a elimina complet ispita precum Fiul a făcut-o."
De ce o nouă traducere a rugăciunii "Tatăl Nostru" ?
Odată cu noua traducere în franceză a rugăciunii Tatăl Nostru din 1966, a apărut o problemă din punct de vedere teologic în privința celei de-a șasea cereri: ”și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită” a devenit ”nu ne ispiti pe noi”.
De fapt, verbul eisphérô (Mt. 6, 13) din greacă care în sens literar înseamnă a duce în, a conduce, ar fi trebuit să se traducă prin ”nu ne duce pe noi în ispită sau nu ne conduce pe noi în/la ispită sau chiar nu ne purta pe noi în ispită. Acest verb exprimă o mișcare spre un loc în care pătrundem”, declară Episcopul de Soissons, Hervé Giraud.
Formularea din 1966 implica supoziția că există o anumită responsabilitate a lui Dumnezeu în tentația care duce la păcat, ca și cum El ar putea fi autorul răului. ”Această traducere putea duce la confuzie și necesita o aprofundare din punct de vedere teologic”, a completat Mons. Podvin. Cu toate acestea, trebuie să îi privim cu indulgență pastorală pe credincioșii care s-au rugat astfel de secole, adaugă acesta.
Au fost analizate diferite traduceri din cursul a cincizeci de ani: nu ne face pe noi să intrăm în ispită, nu ne duce pe noi în ispită, nu îngădui să intrăm în ispită, însă nu a fost găsită niciuna ca fiind potrivită. Astfel s-a ajuns la consensul ca expresia ”nu ne ispiti pe noi” să fie modificată cu ”și nu ne lăsa pe noi să cădem (lit. să intrăm) în ispită”.
Cum a fost făcută această nouă traducere ?
Traducerea liturgică oficială a Bibliei este o lucrare colectivă a peste 70 de specialiști, exegeți, imnografi, oameni de litere ... Este rezultatul unui ”lung proces de dialog continuu între cele trei ramuri”, afirmă Mons. Podvin.
În primul rând, Comisia episcopală francofonă pentru traducerile liturgice (CEFTL), în care în prezent sunt doi episcopi francezi: Mons. Bernard-Nicolas Aubertin, Arhiepiscop de Tours și Mons. Guy de Kerimel, Episcop de Grenoble; apoi diferitele conferințe episcopale în cauză, inclusiv Conferința Episcopală Franceză și în cele din urmă Congregația pentru Cultul Divin, după șaptesprezece ani și după multe discuții, au aprobat noua traducere.
”Suntem acum într-o a treia etapă semnificativă când în mod fizic, pe 9 noiembrie 2013, cu ocazia Sesiunii de toamnă a Conferinței Episcopilor Francezi de la Lourdes" - spune Mons. Podvin - noua Biblie liturgică va fi dată episcopilor de către editura Mame”. Și va fi publicată în 22 noiembrie de către Asociația episcopală liturgică pentru țările francofone (AELF), care include Conferințele Episcopale din Franța, Belgia, Luxemburg, Elveția, Canada și Africa de Nord .
Când credincioșii vor vedea efectul acestei schimbări?
În 2014, marți 11 martie și joi 19 iunie, atunci când va fi proclamată în parohiile catolice Evanghelia rugăciunii lui Isus către Tatăl (Matei 06.13), credincioșii nu vor auzi noua versiune a rugăciunii ”Tatăl Nostru". Pentru că noua traducere nu va intra oficial în vigoare în Lecționar (cartea liturgică catolică) și, prin urmare, nu se va citi în parohii și comunitățile creștine decât după "recognitio" (recunoaștere): "probabil în 2014", conform Mons. Podvin. Și numai atunci, "nu înainte de 2015", noul Liturghier, cu noua versiune "Tatăl Nostru", va fi aprobat și tipărit." În tot acest timp, spune Mons. Podvin, creștini au timp să se pregătească."
Ce gândesc ceilalți creștini?
Traducerea în limba franceză a celei de-a șasea cerere din Tatăl Nostru a fost adoptată de către toate cultele creștine încă din 1966, ca "versiune ecumenică". Protestanții și ortodocșii, prin urmare, se arată foarte interesați de această nouă versiune a rugăciunii Tatăl Nostru. Pastorul Jean Tartier, fost membru al Consiliului Bisericilor Creștine din Franța (CECEF), este de părere că noua versiune "este mult mai bună decât cea veche".
De asemenea, Antoine Arjakovsky, ortodox, istoric și profesor la Collège des Bernardins din Paris, salută cu multă bucurie această nouă traducere deoarece "vechea formulă din 1966 lăsa să se înțeleagă că Dumnezeu ar fi originea răului." Și citează activitatea importantă a ortodoxului Jean-Marie Gourvil care în 2004 a publicat "Nu ne-a lăsat în ispită. O nouă traducere la "Tatăl Nostru". Acum trebuie ca această nouă versiune a rugăciunii Tatăl Nostru "să capete o dimensiune ecumenică, după Jean Tartier: pentru ca protestanții și ortodocșii să nu păstreze vechea formulă!"
Traducere: ACC
Sursa:www.la-croix.com
