Cardinalul Karl Lehmann, episcop de Mainz (Germania), a împlinit azi, 16 mai, 80 de ani. Cu această ocazie nenumărate personalități au fost prezente la Mainz pentru a-l sărbători pe cel care este cunoscut drept un teolog de excepție, dar și ca un om care promovează dialogul interconfesional și cooperarea ecumenică. La aniversare a fost prezentă o delegație din România condusă de Preasfinția Sa Alexandru Mesian și Preasfinția Sa Claudiu Pop.
Cardinalul Lehmann s-a născut la 16 mai 1936 în Sigmaringen, arhidieceza de Freiburg im Breisgau, fiul profesorului Karl Lehmann (decedat în 1986) a Margaretei, născută Waldner ( trecută la Domnul în 1997).
În 1956 a absolvit liceul de stat în Sigmaringen. Din 1956 în 1957 a studiat filozofia și teologia la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg. În 1957 intră în Colegiul Pontifical German-Ungar din Roma. Între 1957 și 1960 a studiat filozofia, iar din 1960 în 1964 a studiat teologia la Universitatea Pontificală Gregoriană din Roma.
În 1962 a obținut doctoratul în filozofie, cu mențiunea "summa cum laude", la Universitatea Pontificală Gregoriană, cu teza "Originea și semnificația întrebării în gândirea lui Martin Heidegger".
La 10 octombrie 1963, la Roma, Cardinalul Julius Döpfner l-a hirotonit preot.
Din 1964 1967 a fost asistent al cunoscutului teolog Karl Rahner, un iezuit, în timpul seminarului despre viziunea asupra lumii și a filosofiei religiei creștine la Universitatea Ludwig Maximilians din Monaco (Facultatea de Filosofie). În anul 1967 a obținut doctoratul în teologie, cu "summa cum laude" la Universitatea Pontificală Gregoriană, cu teza "Înviat în a treia zi, după Scripturi". În anul 1967 a devenit asistent al prof. Karl Rahner pentru catedra de dogmatică și a istoriei dogmelor la Westfälische Wilhelms-Universität Münster din Westfalia (Facultatea de Teologie Catolică). În anul 1968 a ocupat catedra de teologie dogmatică la Facultatea de Teologie Catolică a Universității Johannes Gutenberg din Mainz. În 1969, a devenit membru al Cercului Ecumenic a teologilor evanghelici și catolici (Jaeger-Stählin-Kreis), iar din anul 1975 consultant științific pentru partea catolică. Din 1989 a fost președinte al părții Catolice (după cardinalul Hermann Volk). Între 1969 și 1983 a fost membru al Comitetului Central al Catolicilor Germani(ZDK). Între 1971 și 1983 profesor de Dogmatică și Teologie ecumenică la Facultatea de Teologie Catolică a Universității Albert Ludwig din Freiburg. Din 1974 este membru al Comisiei Teologice Internaționale a Sfântului Scaun din Roma. Între 1980-1984, a făcut parte din Comisia Teologică Internațională. Între 1975-1978 a fost curator responsabil cu documentele Sinodului Episcopilor din Republica Federală Germania (Sinodul din Würzburg 1971-1975). În 1979, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit Prelat de Onoare.
La 21 iunie 1983, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit episcop de Mainz. La 2 octombrie 1983 a fost hirotonit episcop de Cardinalul Hermann Volk. Motto-ul lui episcopal fiind "Rămâneți tari în credință" (1 Corinteni 16, 13).
În 1984 a devenit membru al clubului de dialog între reprezentanții Conferinței Episcopale din Germania și a Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania. Din martie 1986 până în 1988, a fost membru și președinte (pentru partea catolică) a dialogului evanghelic-luteran / romano-catolic, între Federația Luterană Mondială și Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștine.
În septembrie 1987 la sesiunea de toamnă, din Fulda, a fost ales președinte al Conferinței Episcopale Germane. În 1993, în 1999 și în 2005 este reconfirmat . A renunțat la președinția Conferinței Episcopale din Germania - după 20 de ani - în ianuarie 2008, din cauza problemelor de sănătate.
Din 1988 până în 1998 a fost membru al Congregației pentru Doctrina Credinței. În 1991 a fost secretar al Sinodului Episcopilor pentru Europa. În 1993 a fost ales ca prim președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale Europene.
Din 1983, este profesor de onoare al Facultății de Teologie Catolică din cadrul Universității Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, iar din 1984 și al Universității Johannes Gutenberg din Mainz. Din 1987 este membru al Academiei de Științe și Literatură din Mainz. În anul următor, el a primit Marea Cruce de Merit al Republicii Federale Germania. În anul 1991 a devenit doctor honoris causa al Universității din Innsbruck (Facultatea de Teologie Catolică) și Universitatea Catolică din Washington, D.C. (Facultatea de Drept). În 1991 a devenit membru al Academiei Europene de Științe cu sediul în Salzburg. În 1993, primește gradul "de onoare", la Universitatea "Colegiul Saint Patrick" catolic din Maynooth, Irlanda. În 1994, a primit premiul Karl Barth al Uniunii Bisericii Evanghelice din Berlin. În anul 1995, Premiul pentru apărarea mediului al orașului Mönchengladbach. În 1996, Premiul Cardinal Döpfner din partea Academiei Catolice din Bavaria. În anul 1997 devine doctor honoris causa al Academiei Teologice dinVarșovia (Facultatea de Istorie și Științe sociale). În 1999, devine membru al Senatului Institutului Max Planck. În anul 2000, doctor honoris causa al Universității din Graz (Facultatea de Teologie Catolică). În data de 28 aprilie 2004 i-a fost conferit titlul de doctor honoris causa al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. În 2005 a primit Premiul evreiesc Abraham Geiger. A contribuit la nenumărate publicații și a scris numeroase lucrări.
Fericitul Ioan Paul al II-lea l-a creat și a proclamat Cardinal în Consistoriul din 21 februarie 2001.
Este membru al: Congregația pentru Bisericile Orientale; Consiliile Pontificale pentru Promovarea Unității Creștinilor și pentru Comunicații Sociale.
ACC
