Starea de orbire a spiritului nu îngăduie o bună vedere. Tentațiile încețoșează ochii sufletului și duc la miopia ochilor inimii. Să ne redobândim vederea pentru că viața nu depinde ce ceea ce se posedă! Acest îndemn, rostit de papa Francisc a fost adresat de pontif vineri după-amiază (4 martie), în timpul celebrării penitențiale desfășurată în Bazilica Sfântul Petru, cu prilejul inițiativei "24 de ore pentru Domnul". Desfășurată în întreaga lume, inițiativa s-a dorit un îndemn de a descoperi Sacramentul Reconcilierii în timpul Postului Mare.
Atrăgând atenția asupra efectelor devastatoare ale orbirii spirituale, Sfântul Părinte a spus că cine pierde vederea inimii, nu mai reușește să distingă ceea ce este esențial în viață, rămânând cu privirea fixată doar pe ceea ce este superficial.
Papa Francisc: "Câte nu sunt oare tentațiile care au forța de a ne încețoșa privirea inimii, făcând-o să devină mioapă? Cât este de superficial și de greșit să credem că viața depinde de ceea ce se posedă, de succes, de admirația celor din jur; [cât este de superficial și de greșit să credem] că economia este alcătuită doar din profit și din consum; că dorințele personale trebuie să prevaleze asupra responsabilității sociale! Dacă privim doar la propriul Eu, devenim orbi, fără viață, aplecați asupra noastră, lipsiți de bucurie și de libertate. Ce urât lucru… ."
Doar apropierea lui Isus ne ajută să înțelegem că stând departe de El ne simțim privați de ceva important, de acea lumină binevoitoare care ne îndeamnă să nu rămânem închiși în starea de obscuritate generată de orbirea spirituală. Prezența lui Isus ne ajută să simțim nevoia de a fi mântuiți, această trebuință marcând începutul vindecării sufletești.
Referindu-se la timpul special pe care-l trăim, la Jubileul Milostivirii, la celebrarea penitențială Sfântul Părinte ne-a îndemnat să renunțăm la tot ceea ce îngreunează parcursul nostru spre Domnul, îndemnându-i totodată pe păstorii spirituali la o atenție sporită, pentru a fi în măsură să audă strigătul, deseori ascuns, al acelora care vor să-l întâlnească pe Domnul:
Papa Francisc: "Acest Jubileu al Milostivirii este o perioadă favorabilă pentru merge în întâmpinarea Domnului, pentru a cunoaște iubirea Sa și a ne întoarce la El din toată inima… să aruncăm tot ceea ce ne împiedică să fim sprinteni în mersul spre El, fără teama de a renunța la tot ceea ce ne dă siguranță, la cele de care suntem legați; să nu rămânem așezați; să ne ridicăm, să regăsim statura noastră spirituală, în picioare, cu demnitatea de fii iubiți care stau în picioare în fața Domnului pentru a fi priviți în ochi de El, pentru a fi iertați și recreați. Poate că în prezent, cuvântul care ajunge la inima noastră este același de la creația omului: 'Ridică-te. Dumnezeu ne-a creat în picioare. Ridică-te!'"
"Avem datoria de a revedea acele comportamente care, câteodată, nu-i ajută pe ceilalți să se apropie de Isus; orarele și programele care nu vin în întâmpinarea nevoilor reale ale acelora care ar vrea să meargă să se spovedească", a mai spus Sfântul Părinte evidențiind că, dacă regulile omenești ajung să valoreze mai mult decât dorința de iertare, "astfel de comportamente rigide ar putea ține credincioșii la distanță față de bunătatea lui Dumnezeu".
Atrăgând atenția asupra necesității de a nu diminua exigențele Evangheliei, papa Francisc a spus că nu trebuie să se riște zădărnicirea dorinței de împăcare cu Tatăl, căci dorința Lui este de a-și vedea fiul întors acasă:
Papa Francisc: "Suntem trimiși să inculcăm curaj, să susținem și să conducem la Isus. Noi avem misiunea de a fi doar însoțitori, pentru ca întâlnirea cu Domnul să fie personală, intimă, iar inima să se poată deschide cu sinceritate și fără teamă față de Mântuitorul. Să nu uităm: doar Dumnezeu acționează în fiecare persoană. Evanghelia ne relatează că este El cel care se oprește și se interesează de orb; este El cel care cere să-i fie adus; este El cel care-l ascultă și îl vindecă. Noi, păstorii sufletești, am fost aleși pentru a suscita dorința convertirii, pentru a fi instrumente care facilitează întâlnirea, pentru a întinde mâna și a da dezlegarea făcând astfel încât milostivirea sa să fie vizibilă și operativă; pentru ca orice bărbat și orice femeie care vine să-și mărturisească păcatele să găsească la scaunul de spovadă un tată, un tată care-l așteaptă, un tată care-l iartă."
