Pentru a face față crizei climatice care amenință Planeta este esenţial un spirit de dialog real și constructiv, care trebuie să includă ascultarea, răbdarea, respectul față de ceilalți, onestitatea și, de asemenea, disponibilitatea de a-și reconsidera propria opinie. Dar mai presus de toate, este nevoie de curaj și determinare pentru a depăși rezistențele şi a urmări obiective ambițioase: a spus cardinalul Peter Turkson, președintele Consiliului Pontifical pentru Justiție și Pace, la a XXI-a Conferinţă ONU asupra climei, care s-a desfăşurat de la 30 noiembrie la 11 decembrie 2015 la Paris.
Dialogul, a subliniat cardinalul, este principala cale de construire a încrederii în negociere, fără de care liderii lumii nu pot ajunge la un acord. Dialogul este calea de a descoperi și transforma demnitatea umană, pentru a reîncepe să ne considerăm frați și surori:
„Prin consolidarea dialogului putem descoperi şi modul cum să prevenim conflictele și să construim pacea: toată lumea – subliniază reprezentantul departamentului pentru Justiţie din Vatican – trebuie să fie conștientă de modul în care schimbările climatice pot afecta pacea”.
Aceasta este sfera largă a recursului pe care papa Francisc l-a făcut lumii prin ultima sa enciclică „«Laudato Si’». Despre ocrotirea casei noastre comune”. Noi suntem primii interesaţi să lăsăm „o planetă locuibilă” pentru umanitate ce va veni după noi:
„Omenirea – a adăugat el – este o familie”, iar „ca frați și surori avem doar o casă, o casă comună. Noi toți trebuie să aibă grijă de ea”. Cardinalul Turkson a reamintit că în timpul recentului zbor de întoarcere din Africa, papa Francisc şi-a exprimat încrederea în liderii și negociatorii lumii reuniţi la Paris, exprimându-şi speranţa ca aceştia să aibă „conștiința necesară și disponibilitatea de a lua toate măsurile de care astăzi este nevoie”. De asemenea, la rugăciunea Îngerul Domnului de duminică, 6 decembrie, Pontiful a subliniat că pentru binele Casei noastre comune la Paris „toate eforturile trebuiesc pune laolaltă pentru a atenua efectele schimbărilor climatice și, în același timp, pentru a combate sărăcia și a se întări demnitatea umană. Cele două aspecte merg mână în mână – a opri schimbările climatice și a lupta împotriva sărăciei – pentru înflorirea demnității umane”.
În acest sens, cardinalul Turkson a subliniat nevoia unor decizii curajoase care să aibă drept criteriu de bază binele comun al întregii familii umane. „În mod special – a mai spus el, pentru un Acord Cop21 este nevoie de ambiţie climatică”.
Experţii spun că investițiile la nivel mondial în energie curată ar trebui să fie de 2-3 trilioane de dolari pe an, de acum până în 2030. Acest lucru înseamnă mai puțin de 2% din PIB-ul mondial, adică aproximativ aceeași sumă care este destinată anual cheltuielilor militare în lume.
La Paris, reprezentanţii Sfântului Scaun au subliniat că solidaritatea, destul de greu luată în considerare în prezent, este un indicator al modului în care principiul „responsabilității comune, dar diferențiate” se schimbă:
„Această diferențiere – spune cardinalul Turkson – înseamnă că națiunile bogate nu au aceleași responsabilități ca şi celelalte. Tot aşa şi pentru echitate: cei care au contribuit mai mult la emisiile de gaz cu efect de seră și care au beneficiat cel mai mult de dezvoltarea industrială trebuie să ia acum inițiativă și să contribuie la rezolvarea problemelor țările ale căror nivel de trai abia începe să înflorească”.
Înainte de a reveni de la Paris, preşedintele Conciliului Pontifical pentru Justiţie şi Pace a evidenţiat trei puncte cheie ale actualei «injustiţii climatice», «porţi ale justiţiei climatice»:
Primul punct cheie este că această „criza globală a nedreptăţii și distrugerii ambientale afectează toți oamenii, în orice parte a lumii”. În al doilea rând, a adăugat el, toată lumea trebuie „să acționeze pentru a răspunde prin mijloacele cele mai adecvate: de la lobby-uri asupra politicienilor – așa cum au făcut episcopii catolici prin apelul lor adresat liderilor prezenți la Summit-ul climatic de la Paris – până la măsuri mai simple, cum ar fi: economia de energie și reciclarea”.
O a treia «poartă» a dreptăţii ambientale, a încheiat cardinalul Turkson, este „înţelegerea modului în care întreaga Creație este interconectată, căci „felul în care tratăm mediul influenţează modul în care îi tratăm pe semenii noștri”.
Totodată, trebuie să fim sinceri în a vedea că situația actuală necesită răspunsuri imediate și este urgentă iniţiativa dialogului cu toți oamenii de bunăvoință.
„Poarta cea din urmă este un alt tip de dialog, mai profund, adică rugăciunea”: a declarat cardinalul Turkson la COP 21 de la Paris, iar acesta „poate duce la o conversie interioară profundă, care trebuie să se reflecte în alegerile pentru îngrijirea Creației”.
(rv– M. Caba – L’Osservatore Romano)
