Adoptarea unei orientări etice, semnale clare şi o viziune pe termen lung a tuturor părţilor implicate,pentru a se ajunge la un Acord global transformativ: este propunerea papei Francisc pentru cea de a XXI-a Conferinţă internaţională ONU asupra Climei, COP 21, la care ia parte în aceste zile cardinalul secretar de Stat Pietro Parolin, împreună cu alţi 150 de şefi de stat din întreaga lume. Reprezentantul Sfântului Scaun a luat cuvântul în prima zi a reuniunii mondiale, pe 30 noiembrie a.c., când a transmis salutul cordial al papei Francisc adresat tuturor participanţilor la COP 21 şi încurajarea Suveranului Pontif de a se „munci din greu pentru o reuşită fructuoasă a reuniunii COP21”.
În recentul discurs ţinut la sediul ONU din Nairobi, pe 26 noiembrie 2015, papa Francisc a făcut deseori referire la reuniunea liderilor de la Paris, invitând la un „acord global transformativ”, fondat pe principii de „solidaritate, justiţie, echitate şi participare”. Papa sublinia nevoia de a fi atinse trei obiective complexe şi interdependente: atenuarea impactului schimbărilor climatice, lupta împotriva sărăciei şi înflorirea demnităţii persoanei umane.
Un astfel de acord transformativ, a subliniat cardinalul Parolin la Paris, trebuie să fie construit pe trei pilaştri. În primul rând este nevoie de „adoptarea unei clare orientări etice, care să inspire motivaţiile şi finalităţile de implementat”. În faţa fenomenului schimbărilor climatice, în care persoanele cele mai vulnerabile sunt săracii şi generaţiile viitore, nu este posibilă izolarea, ci trebuie „fortificată conştiinţa că suntem o familie umană, în care nu este loc de aşa zisa globalizare a indiferenţei”. De aceea, potrivit secretarului de Stat al Vaticanului, este important ca Acordul global COP21 să se concentreze pe „recunoașterea imperativului etic de a acționa într-un context de solidaritate la nivel mondial”, atât în ceea ce privesc „responsabilitățile comune, dar şi cele diferențiate pentru fiecare membru, în funcție de condițiile şi capacitățile sale”.
În al doilea rând, Sfântul Scaun consideră că Acordul ONU asupra climei „nu trebuie doar să individualizeze modalităţile prin care poate fi aplicat”, ci mai ales „să transmită semnale clare, care să orienteze comportamentele tuturor actorilor implicaţi”: Guverne, autorităţi locale, lumea antreprenorială, comunitatea ştiinţifică şi societatea civilă. Aceasta comportă, spune cardinalul Parolin, un parcurs cu multă convingere către o „o economie cu un conţinut scăzut de carbon” şi „o dezvoltare umană integrală”. În această perspectivă, ţările cu cele mai multe resurse „ar trebui să dea un bun exemplu, oferind resurse țărilor în nevoie, pentru a promova politici și programe de dezvoltare durabilă”.
Cardinalul secretar de Stat susţine la COP21 „promovarea energiei regenerabile și dematerializabile”, precum şi „dezvoltarea eficienței energetice”. Nu în ultimul rând, crede că este „gestionarea adecvată a pădurilor, transporturilor și deșeurilor”. Trimisul papei Francisc la Paris propune „dezvoltarea unui model circular al economiei, securitate alimentară durabilă și diversificată”, încurajează „lupta împotriva risipei de alimente, strategiile de combatere a speculațiilor și subvențiile”, cât şi „dezvoltarea şi transferul de tehnologii adecvate”.
Nu în ultimul rând, pentru a putea fi atinse cele trei obiective propuse de Succesorul lui Petru la început, este nevoie de viziune asupra viitorului.
„COP 21 nu este nici un punct de sosire şi nici unul de plecare, ci un pas crucial într-un proces care cu siguranță nu se încheie în 2015”, a subliniat cardinalul Parolin, care susţine găsirea un Acord cu perspectivă largă precum cea în cauză, care „ar trebui să includă procese de revizuire a angajamentele și acţiunilor follow-up” în a fi „transparente, eficiente și dinamice, capabile să sporească gradul de ambiție și să asigure un control adecvat”.
Nu în ultimul rând, liderii lumii trebuie să ia în considerare „punerea în aplicare a modelelor de producție și consum durabil”, cât și „noi atitudini, respectiv stiluri de viață”, a evidenţiat acelaşi reprezentant. În acest sens, Sfântul Scaun subliniază importanţa unor domenii-cheie precum educația și formarea: sunt necesare „soluțiile tehnice – spune cardinalul Parolin – dar nu suficiente, dacă nu sunt investite resurse şi pentru educaţia la un stil de viață durabil și o conștientizare responsabilă”.
Citând din enciclica „«Laudato Si’». Despre ocrotirea casei noastre comune”, cardinalul Parolin nu combate că toate acestea reprezintă „o mare provocare culturală, spirituală și educațională, care va implica procese lungi de regenerare” («Laudato Si’», 202).
(rv– M. Caba)
