Publicarea textului Liturghierului era de mult o necesitate pentru Biserica noastră deoarece ultima ediție, publicată la Roma în anul 1996, era epuizată.
Din punct de vedere teologic, orice ediție liturgică se conformează unei tradiții de traducere pe care Biserica noastră a mărturisit-o cu cinste până în 1948. Este mai puțin știut că această preocupare teologică era consacrată cu acribie de Scaunul apostolic al Romei cu mult timp în urmă pentru Bisericile de tradiție bizantină, încă din secolul al XVIII – lea, sub Papa Benedict al XIV (1675-1758). Mai apoi, sub pana erudită a cardinalului Pitra (1812-1889), la Roma, în timpul pontificatului Fericitului Papă Pius al IX -lea (1792-1878), au fost verificate și publicate succesiv textele liturgice ale Bisericilor catolice de tradiție bizantină. Liturghierul este, prin urmare, nu numai o comoară de trăire a Bisericilor răsăritene născute pe moștenirea unor sfinți ca Ioan Gură-de-Aur sau Vasile cel Mare, dar și un edificiu milenar de credință și magisteriu indiscutabil al întregii lumi catolice.
Prezenta ediție, sub egida Arhiepiscopiei Majore, preia, ca și ediția din 1996, alegerile lingvistice ale limbii române după spiritul Liturghierului din 1931 publicat de mitropolitul de vrednică pomenire, Vasile Suciu (1873-1935). Cu atât mai mult cu cât stilul liturgic, practicat nu numai de Biserica Greco-Catolică, după Unirea de la 1 decembrie 1918, a fost consacrat de Academia Română drept unul din cele cinci stiluri ale limbii române. În acest sens, salutăm cu recunoștință micile îndreptări de limbă necesare propuse pentru prezenta ediție de Prof. Univ. Dr. Francisca Băltăceanu și Prof. Univ. Dr. Monica Broșteanu de la Universitatea din București, cărora Sinodul episcopilor Bisericii noastre a dorit să le încredințeze îndreptarea lingvistică a acestui tezaur de rugăciune. Competențelor lor filologice, dar și simțului teologico-spiritual în studiul limbii liturgice române le este datorată această ediție care continuă, iată, acum, frumoasa înșiruire de ediții liturgice pe care Blajul a lăsat-o moștenire posterității. Constatăm, de asemenea, cu bucurie și clarificarea rubricilor de tipic, prin grija Comisiei sinodale liturgice, ceea ce oferă celebranților o mai multă detașare în acțiunea liturgică a săvârșirii Tainei Sfintei Euharistii.
* * *
În baza drepturilor conferite de Codul Canoanelor Bisericilor Orientale și de Dreptul Particular,
ca urmare a deciziei Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, reunit în sesiune ordinară între 18-20 mai 2015,
conform cann. 112 și 657 §3 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale
spre cunoştinţă tuturor Episcopilor, protopopilor, și preoților
Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică,
emitem prezenta
SCRISOARE CIRCULARĂ
prin care DISPUNEM
ca prezenta ediție 2014 a Liturghierului să fie textul oficial
în uzul liturgic al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică.
Mulțumind Domnului pentru reeditarea Liturghierului, ne reînnoim fidelitatea față de tezaurul intangibil de credință al învățăturii creștine și față de comuniunea cu Scaunul Apostolic al Romei. Și contemplăm sufletește legătura vie, sacramentală cu ceea ce a instituit Fiul lui Dumnezeu, în legământul de credință, speranță și iubire cu El.
Prezenta Scrisoare Circulară intră în vigoare începând cu data publicării ei.
Dat la Blaj, Sediul Arhiepiscopului Major,
20 mai 2015
† Cardinal LUCIAN
Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Președintele Sinodului Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
