V-ați enervat vreodată, v-ați pierdut răbdarea, nu știți cum să reacționați atunci când copiii fac o boacănă, nu știți cum să-i asculți sau cum să-i sfătuiți? Știați că Domnul dăruiește haruri speciale pentru sarcina pe care o aveți pentru a vă educa copiii? Acestea sunt harurile stării. Cum să le solicitați și să le primiți?
Să ajungem chiar în momentul în care copilul se apleacă peste pervazul geamului sau în momentul în care se pregătește să bage un cui în priză, să știm când copilul ne minte, sau să găsind cuvintele potrivite pentru a-l încuraja, să-i acceptând anumite alegeri, având încredere... Toate acestea ne fac să avem unele reacții care ne surprind sau ne depășesc. Avem sentimentul că nu provin de la noi. Aceste haruri ne sunt date gratuit ca sprijin din partea Domnului pentru a ne ajuta în rolul nostru de părinți.
Dar harurile nu sunt numai speciale. „Harurile vin odată cu starea”, explică părintele Pierre-Marie Castaignos, slujitorul lui Isus și al Mariei. Din momentul în care devenim părinți, primim și harul de a fi. De exemplu, dacă sunt aleși mâine ca membri ai unei organizații, vom avea harul de a fi membri. Părinții nu sunt singuri în misiunea lor, sunt însoțiți. Aceste haruri speciale sunt daruri ale Spiritului Sfânt. Ele sunt numite harurile stării. „Ele însoțesc exercitarea responsabilităților vieții creștine și a slujirilor din cadrul Bisericii”, fapt menționat în Catehismul Bisericii Catolice (nr. 2004).
Julie este mama a patru copii. Unii dintre ei fiind foarte dificili, nu s-a îndoit niciodată de harurile stării de care se bucură ea și soțul ei. „Cred că rodul acestui har este încrederea absolută pe care o am în copiii mei, în ciuda tuturor prostiilor și a defectelor lor!"
Să știm primi harurile stării
„Pentru a întâmpina harul, trebuie să conștientizăm că există unul”, continuă părintele Pierre-Marie Castaignos. Sprijinul Domnului legat de responsabilitatea părinților este un dar permanent. Dar cum de reacționăm atât de nepotrivit uneori? Slăbiciunile noastre, rănile, oboseala au și ele rolul lor, dar știm să ascultăm oare vocea Domnului? „Pentru a fi atenți la inspirațiile Spiritului Sfânt din sufletul nostru, trebuie să avem o viață interioară, adică să fim atenți la ceea ce se întâmplă în noi înșine. Dacă nu suntem conectați cu noi înșine, dacă suntem hiperactivi și perfecționiști, suntem departe de ceea ce Domnul poate stârni în sufletul nostru. Dacă suntem atenți la inspirațiile interioare, Domnul ne conduce pe cale."
Ascultând mica voce interioară șoptită de Spiritul Sfânt, părinții pot învăța multe lucruri.
Sunt tații și mamele egali în primirea acestor haruri legate de statutul lor de părinți? Totul depinde de câtă grijă au fiecare de viața lor interioară. Părinților li se acordă harul, dar cerându-l, se pun la dispoziția acțiunii Spiritului Sfânt. Agnes, mamă a unui copil de cinci ani, se roagă des. „Am uneori un de sentiment de lipsă de iubire încât mă rog și cer:„ Dă-mi dragoste, dragoste pentru copilul meu. Crește-mi dragostea! ”
Traducere: ACC
